Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 44 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus Filipas. Stilul militar în basmele românilor
    Scris la Friday, April 18 @ 12:46:58 CEST de catre asymetria
    Limba dulce Titus Filipas scrie "
    Multe dintre basmele românilor încep precum Cartea întâia din Anabasa lui Xenofon : “Împăratul [Darius] și împărăteasa [Parysatis] aveau doi fii : pe cel mare îl chema Artaxerxes, iar pe cel mic îl chema Cyrus. Când împăratul căzu bolnav și simți sfârșitul său aproape, dori să își vadă amândoi fiii.”
    Să fie doar întâmplare această coincidență de formulă a povestirii în stilul militar al lui Xenofon?



    Multe dintre basmele românilor încep precum Cartea întâia din Anabasa lui Xenofon : “Împăratul [Darius] și împărăteasa [Parysatis] aveau doi fii : pe cel mare îl chema Artaxerxes, iar pe cel mic îl chema Cyrus. Când împăratul căzu bolnav și simți sfârșitul său aproape, avu dorința să își vadă amândoi fiii.”
    Să fie doar întâmplare această coincidență de formulă a povestirii în stilul militar al lui Xenofon? Eu cred mai curând că este vorba despre un filon cultural prezent în spațiul arian de civilizație a excelenței. Acele formule de începuturi de basme ne mai arată convingător că românii aparțin, chiar dintru începuturile lor, de Romania civilizației ariene a excelenței iubită și de goții arieni “socii”- alizați despre care scria Iordanes. Iar sigiliul pentru această civilizație a traco–daco-moesilor “socii”- alizați în Novum Latium este sintagma Nova Roma, pronunțată, scrisă chiar, în primul atelier de gândire nouă, acel think tank creștin care a fost Conciliul din 381 AD de la Constantinopol. Rușii nu au absolut niciun drept să clameze acel sigiliu. Istoria Rusiilor începe abia din secolul VIII după Christos. Între secolul secolul VIII și secolul IV există un mare hiatus în istoria lor, ca să folosesc un eufemism. Dar de ce să nu spunem tot adevărul și numai adevărul ? Între secolul IV și secolul VIII, Rusiile pur și simplu nu au existat pe fața pămîntului (pavimentum)!
    Privesc acum peste o hartă ce arată frontierele Imperiului Persan pe vremea Anabasei lui Xenofon. Constat acum prima oară, cu mare surprindere, că Imperiul Persan cuprindea și o parte din zona ripariană a Dunării de Jos! Cu plăcere afirm adevărul că Mihai Eminescu era un poet patriot român extrem de bine informat când scria versurile:" După vremuri mulți veniră, începând cu acel oaspe/Ce din vechi se pomenește, cu Dariu al lui Istaspe,/Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,/De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod;/Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă/Au venit și-n țara noastră de-au cerut pământ și apă;/Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt;/Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ."
    Multă vreme am crezut că Mihai Eminescu construia în Scrisoare III doar un mit. Eu îl admiteam, cu mare plăcere, drept construct discursiv despre realitatea noastră istorică. Alții nu îl admit nici acum. Dar aceia habar n-au ce înseamnă gândirea mitopoetică!
    În fine, vorbind despre asemănarea de stil militar între basmele românilor și Anabasa lui Xenofon, vorbind despre poezia lui Bădia Mihai trebuie să vorbim și despre poveștile lui Ion Creangă. Cred că în basmul Harap Alb, el anticipa cele mai noi proceduri ale războaielor din timp postmodern!
    Titus Filipas



    Nota: Tags: basmele românilor, Anabasa, Xenofon, Darius, Parysatis, Artaxerxes, Cyrus, goții arieni, Iordanes, Novum Latium, Nova Roma, atelier de gândire, think tank creștin, 381 AD, Rușii, Istoria Rusiilor, Imperiul Persan, zona ripariană, Dunărea de Jos, Mihai Eminescu, Scrisoare III, mit, construct discursiv, realitate istorică, Gândire mitopoetică, Bădia Mihai, Ion Creangă, Harap Alb, Titus Filipas"
    Associated Topics

    Memoria


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.32 Seconds