|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 69 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Editoriale: Dan Culcer. Bogati si saraci, liberi? Scris la Wednesday, February 13 @ 11:20:54 CET de catre asymetria |
Diferența dintre bogați și săraci nu este o invenție a lui Karl Marx sau a marxismului. Nici rezultatul unei dotări naturale, ereditare pentru muncă sau lene. Conflictul de interese între aceste două "comunități", ca și conflictele din interiorul comunității bogaților, caută forme de exprimare derivate. Teza cea mai falsă a liberalismului este cea despre șansele egale care ar fi date tuturor. Când vom ști cum s-au îmbogățit bogații României de ieri si de azi sau cum au sărăcit săracii de ieri si de azi, atunci vom înțelege că lumea în care trăim nu este o lume a libertății de a întreprinde, nu este noul paradis al Capitalismului triumfător și ordonator.Asymetria In contextul comunitarismului tot mai accentuat, manifestat în societatea românească, ar fi interesant să reluăm analizele economice pentru a vedea dacă, sub masca conflictelor etnice sau religioase, nu se ascund conflicte de interese economice între diversele oligarhii existente și cele care vor să cucereasca pozițiile stabile și bine apărate al unor vetero-oligarhii. Nu cumva unii dintre militantii pentru drepturile rromilor sunt rromii bogați, exportatori și exploatatori, printre altele, a rețelelor de prostituție și drog, militanții pentru drepturile și autonomia așa zisului Tinut Secuiesc, parte din statul român, vor fi fiind doar niste neo-bogătani secui care vor să elimine orice concurență românească pe piață a cărei autonomie o revendică? Fiindcă, totuși, orice militantism politic "pur" sfârseste, mai devreme sau mai târziu, prin a fi recuperat de cei care îl finanțează. Ați observat poate că în spatele omului politic se află mereu un bancher? Prinții electori, oamenii care dețin punga, sunt aceia care fac politica. Nu și toate marionetele care se agită la Parlament vrând să convingă că ar fi politicieni independenți, creatori de idei sociale, fiind doar promotori de legi care să aplice “ideile sociale“ ale altorra în sens lobbyst. Cei care vorbesc în numele românilor sunt tot cei bogati, adica românii deveniți bogați, mai toți pe căi dintre cele mai ilegale și oculte. Nu se bagă nimeni să facă politică în România, dacă nu dispune de bani ca să-i fie promovat interesul privat direct sau prin parlamentarii de care dispune ca de slugi. Sau dacă se bagă, cu bani puțini, este pentru a obtine repede bani mulți. Analiza surselor și metodelor de a face avere în România nu a ajuns nimeni să o facă încă. Sursele documentare sunt prea bine păzite, mai bine chiar decît dosarele securiștilor și informatorilor suspuși azi. Sau este vorba, în linii mari, de aceleași persoane? Cine crede altfel sa o demonstreze. Asymetria vă invită la o discuție despre interesele României. Sunt interesele României aceleași cu interesele românilor, ale căror români? Interesele căror români devin legi și linii directoare de politică în România? Un exemplu. Omul politic care pledează pentru legături bune cu Rusia era, este sau devine om de afaceri specializat în importul și exploatarea petrolului, a gazului și în exportul de produse necesare pe piața rusă. Filo-rusismul politic și toate filo-orientările giruetelor politice se vădesc comportamente determinate nu de interesele globale ale populațieie României, pe care teoretic politicienii o reprezintă și servesc, ci spre grupurile private care se servesc repede și de unde pot. Emit o axiomă, precizez o premisă sau descriu o consecință? Aserțiuni adevărate sau false, parțial adevărate sau parțial false? În aceste condiții democrația parlamentară pe care România a redescoperit-o este sau poate deveni altceva decât o imensă potemkiniadă? Unde, dincolo de decoruri de butaforie, pe stepele prăfoase ale bunului plac și interesului de grup, urlă de poftă haitele de câini dresați, chiar unii din păzitorii de altădată ai lagărului comunist, reciclați în lupi hămesiți, care se mai sfâșie uneori și între ei pentru o halcă de carne putredă. Dan Culcer Nota: Am adresat invitația de a participa la o discuție pe această temă unor miniștri, parlamentari, experți în economie, unor politologi și unor întreprinzători din România. Întrebările pe care le-am adresat ca și lista invitaților vor apare în revistă. Propun ca text de comentat, aceste fragment dintr-un articol de Victor Roncea, din ziua datata 15 februarie 2008 : " Intr-o luare de pozitie fara precedent, Academia Romana a emis zilele trecute un comunicat oficial - prin Institutul sau de Sociologie si Centrul pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane -, ignorat, evident, de presa de Dambovita. Academia tragea un semnal de alarma in legatura cu "situatia de o gravitate exceptionala a comunitatii romanilor din judetele Harghita si Covasna, in contextul politic intern si international actual". Cercetatorii Academiei Romane au avut in vedere "in special utilizarea fortata a situatiei din Kosovo ca si precedent pentru Romania de catre inalti oficiali straini si lideri ai minoritatii maghiare din Romania". Este adevarat. Recent, parlamentari ai Ungariei au anuntat ca vor urmari "cu cea mai mare atentie" evolutia situatiei din Kosovo, pentru a o putea folosi ca precedent pentru "membrii natiunii maghiare din jurul granitelor". In cele doua judete din mijlocul României se produce - sub ochii nostri larg inchisi - un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiintalnit in Europa. Comunitatea romaneasca se regaseste segregata dupa principii medievale in propria tara - accesul romanilor la locurile de munca, la decizii si la resurse financiare fiind restrictionat de 18 ani de dictatura etnocratica a formatiunilor politice maghiare. Academia afirma ca opinia publica nu cunoaste ca in prezent judetele Harghita si Covasna sunt supuse unui proces constant de epurare etnica. Ca limba romana, ca limba oficiala a statului roman, a fost eliminata din spatiul public. Ca agravarea situatiei si recrudescenta demersurilor separatiste sunt incurajate de complicitati politico-economice transpartinice si de lipsa de reactie a institutiilor statului, prizoniere ori ale complicitatilor respective, ori ale incapacitatii de gestionare a unor situatii care vizeaza siguranta nationala. Ca diminuarea dincolo de pragul critic a sentimentului de solidaritate colectiva si a interesului national duce la disolutia statului. La "precedentul Kosovo"." |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |