Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 67 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Poeme: Andrei Zanca. Elegii si risipiri
    Scris la Wednesday, February 28 @ 16:19:44 CET de catre asymetria
    Limba dulce Date biografice despre Andrei Zanca

    Sursa : http://www.zanca.de/ Studii in cadrul Academiei Comerciale, Bucuresti (1971 - 1974)
    Universitatea Cluj- Filologie Sectia Germana-Romana. Redactor la "Echinox" (1978 - 1982).
    Diploma: McL: Magister Artium, 1985. Definitivum/Referendariat. 9,69
    Profesor la liceul din Sighisoara (1982 - 1991)
    Studii la Universitatea din Freiburg (1992 - 1995). Diploma: Referent de specialitate la Comunitatea Europeana.
    Traducator oficial recunoscut de statul german.
    Din 1992-redactor pentru Germania la revista literara Vatra - Tg. Mures. Din 1996-redactor la revista Casa din Jagstzell. Din 1999-redactor pentru Germania al revistei Poesia - Iasi. Redactor pentru Germania al revistei Pagini corviale - Hunedoara. Din 2002 - redactor pentru Germania al revistei Euphorion - Sibiu
    Membru al Uniunii scriitorilor din Romania (1990); Membru al ASPRO - Bucuresti (1994); Membru al Uniunii sciitorilor romani din Bayern / München (1995); Membru al Uniunii scriitorilor din Baden-Württemberg (1997)


    Poeme de Andrei Zanca

    risipire de frunză
    cu sfială, găzduit de o colină, de?i
    doar prin însingurare
    m-a acceptat
    ca eu să pot
    rosti

    sunt singur. singur pe o colină

    întru aducere
    adîncindu-mă -
    aminte
    l-am zărit ultima oară, întins -
    întins pe patul de moarte.

    un muribund consolînd un preot.

    scaunul a gemut, cînd sutana
    s-a desprins după ce
    i-a acoperit
    chipul

    gînduri mascate în sentimente, am ?optit
    ie?ind ca dintr-o etuvă, afară
    păsări ciuguleau
    mortar

    ?i eu zac acum, mistuit
    într-o generozitate de colină

    în comuniunea aceasta, deodată vizibilă
    gra?ie unei risipiri
    de frunză

    nu atît să convingi
    cît mai ales, să roste?ti
    ceea ce crezi
    oare

    a? putea îndura o lume
    în care tu nu e?ti?

    -
    între co?marul din vis ?i cel din manualele
    de istorie zgribulită, în?esată cu mor?i

    mîinile noastre cetluite, mîinile noastre
    manipulate, îngălbenite
    în lacra purtată
    de alte mîini

    -

    dacă n-ai fi fost mereu cu mine
    ar putea trupul meu
    înierba cîndva
    printre aceste co?maruri
    abandonate ca ni?te cătu?e
    în întunericul ruginit
    pe care l-am traversat
    îngemăna?i
    printre falangele risipite
    ale imperiilor?

    de-a lungul lanului
    ars de secetă
    tot mai
    firav
    rîul
    siajul de pulbere peste părăginiri. ziduri năruite.
    năpădită de iarbă fîntîna. secată.
    crăpată blana por?ilor în arcuirea de piatră. nimeni.
    ?i scîr?îie a singurătate
    crucea în vînt
    cum azi
    cu to?ii

    iar cînd le bate la u?a vreunul
    abia asteaptă
    să-l vadă
    plecat

    deplinătate
    în neistovită curgere, totul
    într-o răcoare de lut, drumul
    prin labirintul ramurilor
    pă?esc prin trena unui sentiment rarefiat
    de-o absolută prezen?ă
    ca într-un tîrziu de pădure
    să fiu acceptat în oprire
    fraged, ancorat
    de respira?ie

    în cercult de dezumbrire ?i desprindere
    al acestei clipe revenind
    concentric, loială
    în ultima
    răsuflare

    cu ochi blajin
    trăiesc cu iluzia, refuzînd
    a fi
    în
    ea
    iubirea nu se poate cuantifica.
    eu nefiindu-i receptorul, fiind
    ceea ce tind a înfiripa
    din adînc, dezumbrind.
    iar, dacă sunt aici, în această clipă
    fără de ce îmi pare
    că a? avea
    nevoie
    oare
    de ce a? mai clama o lipsă, unde
    nu atît, Ce am făptuit
    cît mai ales

    Cine am fost, făptuind?
    nu putem nici măcar muri fără de tine
    atît de aproape ne e?ti, încît
    însă?i respira?ia
    se înfioară
    mai aproape decît
    îmi sunt eu
    mie însumi

    mireasma nop?ii
    mai stăruie în zori, cum
    în noi copilăria
    migrarea în aripă, cîmpul
    într-un fir de
    iarbă
    tot
    tot ce e mărunt ?i intimidat de un nume, unde
    denumind, am omis
    în aceea?i clipă
    a deprinde
    iubirea
    ce-n sine le înfiripă, asteptîndu-ne
    cum zac într-un ecou
    cele trecute sub tăcere, ratarea
    unei întîmpinări, cîtă vreme-n
    mireasma nop?ii va stărui sublimată moartea
    dinspre care în zori denumim
    măruntele, neînsemnatele, sfiala
    acestui abis de lume, copilul
    din
    noi

    ?i dacă noaptea
    în cîmpul însingurat de un arbore
    îmi înal? capul
    sub înfrunzire

    înfiorat de-un gînd, firul
    ce m-a adus pînă aici
    va fi rupt la
    întoarcere

    mereu cu o moarte
    mai aproape
    de mine
    te-aud
    departe, doar o nelini?te de asfalt

    în locul fiecărui zid năruit
    se înal?ă altul
    cîtă vreme
    nu-mi plec ?uvi?ele sub ramură
    în contopire de cîmp
    cu unduirea
    deplină
    a inimii


    traversînd pas cu pas
    verdea?a prin ploaia înstăpînind tăcerea, simt
    o atingere pe umăr, întorcîndu-mă. nimeni.

    doar apa picurînd de pe frunze, ?iroind pe trunchi, însă
    valea nu mai este aceea?i, deodată
    scăldată într-un abur de aur, urcă

    dinspre tălpi în mine, într-adevăr

    nu aud decît prezentul, însă?i
    amintirea e trăire în clipă, valea

    se înal?ă-n mine, grea
    ca acest apus, dincolo de liziere, însă
    aici ploaia fo?ne?te lin
    în contopirea deplină, rămîn
    rispit în unduiri, val după val
    insinuîndu-se lent înserarea

    sacru
    cel ce intră cu mare sfială într-o pădure
    nu mai e acela?i cu cel ce-o lasă-n urmă, lumina

    unei raze de soare sunînd se preschimbă
    în verde viu, ce mărturie mai deplină?

    cuvînt întrupat. smerenie. rostire. si-n această învăluire
    pătrunzînd cu evlavie, să lepezi totul înainte
    de-a te pierde printre trunchiuri
    cum odinioară o?teanul
    depunîndu-?i armele
    înainte de-a pă?i
    sub coloane

    noi, pre moartea pădurii
    în doliul imaculării, ruga.

    vei putea tu vreodată ierta, pădure
    cuvîntul, puls de puls
    grădinărind
    dezumbrirea
    unei inimi însingurate?

    mărturisire
    i-am lăsat
    să urce ?i
    cobor

    ne?tiind ce vor
    vor totul, unde

    a trăi in clipă înseamnă
    a muri la fiecare ticăit

    ceva în noi rămîne
    mereu neatins de timp, eu

    nefiind amintirea, ci martorul ei, însă
    cum să ajungi la ceva, ce este deja

    la acum, în clipă?
    cum să existe o cale întru ud
    cînd se zace pînă la buză-n apă?

    căutarea, o ratare
    a găsirii, în sine

    fugind mereu din fa?a răspunsului. baricadare.

    ?i e doar gra?ia, harul
    ?i nimic. nimic
    altceva
    decît
    gratitudine

    smerenie
    ea nu asteaptă nimic, dăruind
    trăind, iubind, tot astfel
    cum respiră aerul
    unei simple
    dimine?i

    în vreme ce noi, încă însăilăm vorbe ?i vorbe
    închise între coper?i, pre moartea pădurii, pesemne
    dintr-o nemîntuită, încă
    netămăduită
    lipsă.
    mult, mult înaintea noastră
    este ea, cum zîmbetul
    îngăduitor întîmpinîndu-ne
    cum asemănător poate, doar
    cel care ne contemplă surîzînd
    din spatele unei ferestre
    ?i e cel care ne aspiră cartea

    de nimeni ?tiut, necunoscut
    în nop?ile însingurate
    de un lin răsfoit, acum
    cînd în iarna lui 2007, ninge.
    ninge-n mun?ii lumii peste trandifiri
    peste ramura cire?ului înflorind.

    o înclinare de fag ?iroind
    gîndit mai sunt, doamne

    cu cît cobor mai adînc
    fără de gînd.
    netemător.

    te zăresc acolo, deasupra văii, doar din spate
    vorbindu-le, de?i încă nu te pot auzi.

    doar fe?ele lor. cu ochii a?inti?i la tine.
    ?i-ntr-un tîrziu, însumi
    mă văd zărindu-te.
    în acela?i timp pretudindeni
    si nicăieri, fiind.
    ?i-afară bîntuie o iarnă uscată
    ?i-un vînt ud devine vizibil
    într-o înclinare
    de fag
    ?iroind

    simplitate
    ?i nu ne putem
    folosi de timp
    spre a iesi
    din timp

    vina legăndu-ne de ieri, teama
    de mîine, odinioară
    plecat-am în
    căutarea
    sinelui
    ?i am găsit lumea
    nu există grani?e. nici delimitări.
    ?i fără de sfîr?it, clipa

    Andrei Zanca
    2007
    Associated Topics

    Valori


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.48 Seconds