Who's Online
Exista in mod curent, 98 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Eseuri: Mariana Claudia Popescu. Michel Tournier,"Picatura de aur"-Eseu despre
Scris la Wednesday, February 28 @ 16:46:15 CET de catre asymetria |
Cititor scrie "
In pofida faptului ca Michel Tournier pare a reda sciiturii rostul ei originar (de poveste),razbate din text o rezerva inepuizabila de decodificari, o ierarhie latenta care,in aceasta interpretare,nu ilustreaza decat una dintre virtutile operei.Poate de aceea nu m-am putut debarasa de sugestia "discursului indragostit"(Roland Barthes),in sensul de "Imaginatie ce aspira la fericirea cuvintelor,la acel limbaj visat...a carui prospetime ar prefigura,printr-un fel de anticipatie ideala,perfectiunea unei lumi adamice".Cititorul devine el insusi "producator al textului",este incitat sa re-scrie povestea.Semnificantul se substituie insistent semnificatului.
In pofida faptului ca Michel Tournier pare a reda sciiturii rostul ei originar (de poveste),razbate din text o rezerva inepuizabila de decodificari, o ierarhie latenta care,in aceasta interpretare,nu ilustreaza decat una dintre virtutile operei.Poate de aceea nu m-am putut debarasa de sugestia "discursului indragostit"(Roland Barthes),in sensul de "Imaginatie ce aspira la fericirea cuvintelor,la acel limbaj visat...a carui prospetime ar prefigura,printr-un fel de anticipatie ideala,perfectiunea unei lumi adamice". Cititorul devine el insusi "producator al textului",este incitat sa re-scrie povestea.Semnificantul se substituie insistent semnificatului.
Calatoria protagonistului, Idriss,incepe la Tabelbala,o oaza din desertul saharian,si sfarseste in inima Parisului,in Place de Vendome.
Ca o ultima treapta a initierii,tanarul trebuie sa priceapa ca "puterea cuvantului e atat de mare,incat poate sa-l faca pe orb sa vada"si ca "daca ce ai a spune nu este mai frumos decat tacerea,atunci trebuie sa taci".Ca intr-un ritual,invata mai intai sa fabrice cerneala,un preludiu al gestului fundamental,trasarea literei,cand mana,"ca o balerina"trebuie sa danseze usor pe pergament."Legenda reginei blonde"ii va deslusi diferenta intre "semn",adica spirit,si "imagine"(opiul Occidentului),care
inseamna materie si este intotdeauna "intoarsa catre trecut".De altfel, intregul roman sta sub semnul imaginii si al reflectarii in diverse ipostaze:fotografie,oglinda,tablou,muzeu,vitrina,mulaj,cinematograf.
Oglindirea (tema privilegiata a misticii musulmane, dar si a filosofiei) se leaga de spaima pe care o inspira cunoasterea sau,deopotriva,instrainarea de sine.Lumea insasi este un ansamblu de oglinzi care reflecta posibilitatile infinite ale fiintei,asa cum,la nivelul experientei individuale,trecutul poate fi oglinda prezentului sau a viitorului. Fotografia pe care i-o face lui Idriss femeia blonda ("Ai pierdut ceva din tine",ii spune mama),Muzeul Saharei,incremenit in imagini intangibile,mumificate,fundalul unei fotografii cu imaginea desertului "idealizata",toate acestea transmit un singur mesaj:"Imaginea are in ea o forta blestemata...Are toate aparentele unei supuse,dar de fapt e vicleana,mincinoasa si autoritara".
Nenumarate alte proiectii ale personajului dezvaluie identitatea, dar,mai ales,deosebirea,ca reflex al spiritului intunecat de ignoranta sau de o absenta: "Cand se indeparta de geam,vazu un cap cu parul negru,valvoi,cu fata mica,vulnerabila,nelinistita; era el insusi prezent sub acea forma evanescenta,intr-o Sahara impaiata".
Simbolismul calatoriei lui Idriss este extrem de bogat in semnificatii.Exprima o dorinta profunda de schimbare("Fara sa-si dea seama,in spiritul lui patrunsese o idee moderna si lipsita de pietate,aceea ca intai trebuie sa existe dragostea si ea sa fie primul motiv al calatoriei"),de aceea nu se vedea prinzand radacini adanci in Tabelbala.Hotararea de a parasi oaza este,in sensul lui Jung ,"marturia unei nemultumiri care impinge la cautarea si descoperirea de noi orizonturi".Cautarea Pamantului Fagaduintei este semnul dorintei de progres,iar Centrul nu este nici Muntele de nisip,nici Marea ,nici chiar Place de Vendome(zona cea mai luxoasa a Parisului),ci coincide cu regasirea "Picaturii de aur","de o stralucire si o forma atat de incantatoare,incat facea parca sa dispara totul in jurul ei",un antidot al
inrobirii prin imagine.
"Bulla aurea",metal ambiguu,semn al luminii,al feminitatii,al cunoasterii,dar si (aurul monetar) al pervertirii si al exaltarii impure a dorintelor,i se arata lui Idriss (devenit muncitor in centrul Parisului)in vreme ce acesta,tinand in brate ciocanul pneumatic,reprezentare profana a dansatoarei Zett Zobeida,(negresa care era sufletul si flacara
petrecerilor in timpul indepartat al Tabelbalei si la gatul careia zarise pentru prima data fascinanta bijuterie),danseaza ca intr-un ritual,surd si orb la galagia din jur.In acelasi moment,vitrina magazinului in care se afla nepretuita podoaba "se instelase"de crapaturi,urland ca un animal ranit.Ceea ce Idriss intuise demult,ca dansatoarea neagra si "picatura ei de aur"sunt "emanatia unei lumi fara margini,antiteza si poate antidotul femeii platinate cu aparatul de fotografiat" devine certitudine.
Cateva capitole mai departe,vocea auctoriala surprinde alte nuante,pentru ca,la randul lui,textul se oglindeste mereu in el insusi:"o vitrina demna de acest nume formeaza un spatiu inchis care se ofera pe de-a-ntregul privirilor,dar in acelasi timp este inaccesibil..." O lume pe care nu o poti atinge decat cu ochii,dar adevarata,deloc iluzorie precum lumea fotografiei sau a televizorului.
Tabloul insa, cel veritabil,spala imaginea de "murdaria momentului,de micile neajunsuri cotidiene..."(cap."Barba Rosie sau Portretul regelui").Trebuie sa inveti sa-l privesti,sa schimbi perspectivele,sa-l domini,nu sa te domine,pentru ca,pentru cel fara stiinta de carte,portretul este "izvorul cel mai viu de teama,de rusine, de ura si iubire".
Pe de alta parte,cinematograful te face om bogat,rafinat,te plimba in masini decapotabile;a face un mulaj e ca si cum "ai asista la nasterea unui copil"; povestea din benzile desenate poate fi chiar povestea ta de viata; la circ,Palatul oglinzilor strambe ti-arata imagini grotesti.
Acesta pare a fi marele ADEVAR pe care tanarul berber il descopera in CENTRUL fiintei sale si al lumii civilizate: a ramane sau nu captiv intr-o IMAGINE. Desigur,mitul hraneste mereu materia epica,dar "spectacolul"pe care il ofera romanul lui Michel Tournier este cel al CUVANTULUI care transpune,lumineaza,amageste,intriga,se umileste,triumfa,provoaca. E îndragostit.
Mariana Claudia Popescu
"
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|