|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 34 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Jurnal: Titus Filipas. Icoanele în scoli. Replica la replica Ligii ProEuropa Scris la Monday, January 08 @ 13:06:22 CET de catre asymetria |
Titus Filipas scrie "Datele colectate de Liga Pro Europa intră în categoria datelor comercializabile. Trăim într- o economie unde se vinde orice, inclusiv informația despre opinii! Această potențialitate ca datele colectate de Liga Pro Europa să fie valorificate pe piață scoate automat Liga Pro Europa din categoria organizațiilor non-profit.Jurnal : 8 ianuarie 2007 Replică la o replică 8 ianuarie 2007 Majoritatea profesorilor români din învățământul preuniversitar trăiesc la limita de subzistență. De ce să nu recunoaștem aceasta ? Profesorul Emil Moise găsește însă o energie absolut uluitoare pentru a lupta contra permanenței icoanelor ortodoxe în școlile românești de stat, și mărturisește că a găsit temeiurile și valorile care ghidează lupta sa, din perioadele când a studiat în Occident. O primă întrebare se impune : Pe ce bani a studiat în cele străinătățuri modestul profesor de liceu Emil Moise? Să fie limpede, nu mă opun studiilor sale în Occident. Și eu am visat să citesc în biblioteca unei universități din Vest. Animat numai de serendipitate. Nu mi s-a oferit șansa. Dar cineva a plătit studiile „la standarde vestice” ale profesorului Emil Moise. Organizația de sprijinire ce se profilează în spatele acestei acțiuni dure, insistente, corozive, de eliminare a icoanelor ortodoxe din școlile „pruncilor români”, acțiune în care vârful de lance, ca individ, se cheamă profesorul Emil Moise, este aparent blânda, insignifianta organizație non-guvernamentală chemată Liga Pro Europa. Aceasta a plătit ? Sau doar a recomandat ca profesorul Emil Moise să fie plătit ? De cine ? Căci Emil Moise, personal, n-are bani prin buzunare. „Domnul Moise nu este membru al asociației noastre, deși este evident binevenit”, se mărginește a scrie doamna Smaranda Enache în „Drept la replica pe marginea unor articole din Ziua”. Problema rămîne nelămurită. Tot nu știm dacă a plătit, ori nu, Liga Pro Europa studiile în străinătate ale profesorului Emil Moise. Dacă într-adevăr Liga Pro Europa a plătit, ori a facilitat măcar, studiile în străinătate ale profesorului Emil Moise, atunci doamna Smaranda Enache minte prin omisiune. Actul de mercenariat, declarat sau nedeclarat, al profesorului Emil Moise nu este condamnabil în sine. Doar nemărturisirea este ignominie. Însă nu trebuie să privim lucrurile, – mercenariatul și alungarea icoanelor –, în perspectiva lor de consecințe tragice pentru ‚neamul românesc’. Dimpotrivă, să le privim cu optimism, și din perspectiva junimiștilor, mereu capabili să vadă comicul în situații frizând absurdul. În anul 1868, filosoful Titu Maiorescu spunea într-o prelegere la Junimea : “Mărginiți într-o superficialitate fatală, cu mintea și cu inima prinse de un foc prea ușor, tinerii români se [...] se întorc în patria lor cu hotărârea de a imita și a reproduce aparențele culturei apusene, cu încrederea că în modul cel mai grăbit vor și realiza îndată [...] libertatea într-un stat modern.” Excerpt cules din prelecțiunea: "În contra direcției de astăzi în cultura română". La anul de grație 1864, filosoful Titu Maiorescu antama la ‚Junimea’ cele mai puternice proceduri ale expunerii logice pe românește, inițiind seria prelegerilor cu întrebarea : “Ce scop au cursurile populare?”. Pe două decenii de discurs românesc al Junimii, titlurile și conținutul “prelecțiunilor” relevă extensia temelor de importanță vitală din cultura română. Atunci, ca și acum. Căci lupta mercenară a profesorului Emil Moise și a membrilor CNCD pentru eliminarea simbolurilor religiei ortodoxe din școlile României este o ilustrare postmodernă a sintagmei Maiorescu- Stahl : “Cultura plebei de sus". Sintagma descrie „cultura introdusă de tineretul nostru imitator al Apusului”. În programul societății Junimea era inclusă și teza lui Petre Carp cum că boierii cei vechi dețineau o știință veche, o știință prudențială care ar fi putut ajuta România chiar și în vremuri moderne. În concepția lui Petre Carp, Junimea s-a vrut a fi curte boierească universitară. În acest context, sintagma: „boierii minții” pare nu doar superfluă, ci și pleonastică. Un Petre Carp ironic și ucronic ar fi comentat despre Moise și membrii din Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, gras plătiți din bugetul României : „Niște gogomani !”. Am văzut misiunea profesorului Moise Emil. Care-i viziunea sa? Prin acțiune hotărâtă și mercenară, profesorul de filosofie Emil Moise se opune programului validat de filosoful Titu Maiorescu pe terenul discursului românesc. Acel program sintetiza viziunea și misiunea societății ‚Junimea’. De ce nu a pregătit profesorul de filosofie Emil Moise și un text coerent, o expunere logică în ‚limba dulce’ a programului său? Cred că un blog purtător al unui discurs, invitând cititorii la reflecție, ar fi trebuit să preceadă reclamația la CNCD. Pot să conchid, din această absență pe Internet a tezelor sale, că profesorul de filosofie Emil Moise are dificultăți mari în construirea unui discurs românesc. La fel cum simbolul „Z” din ficțiunea lui Costas Gavras era interzis prin organizarea dictaturii pentru că semnifica „Viața”, icoanele sunt interzise prin lucrarea organizată de Liga Pro Europa, numai pentru că icoanele alungate semnifică religia ortodoxă. Mesajul geografic subliminal al filmului „Z” era acela că acțiunea se petrece în Grecia. Nimeni nu îndrăznește acum să îndepărteze icoanele ortodoxe de pe pereții sălilor de clasă ale școlilor din Grecia. Dar, să fie limpede, nici eu nu apăr icoana ca artefact, un artefact confecționat pentru adorarea sa de către drept credincioși. Căci există o diferență foarte mare între român, adică latinul ortodox, și mujicul rus pravoslavnic care pupă cu fervoare toate icoanele. Opoziția la comportarea acestui mujic rus pravoslavnic determină, superficial și intenționat, comportamentul meu contemplativ din biserică. Cred în microscop și în demonstrațiile lui Pasteur privind propagarea microbilor. Totuși, în setul abstract de valori în care eu cred eu, se află și icoanele și crucea. Vedeți vreo contradicție aici ? Sfătuitorul meu spiritual, și vechi prieten, un preot român ortodox, îmi confirmă că eu rămân, totuși, bun român ortodox. Îi mulțumesc. Să arătăm acum, în spiritul logicii formale a lui Maiorescu, care-i greșeala majoră pe care o comit membrii CNCD, profesorul de filosofie Moise Emil, și Liga Pro Europa. Pilonul argumentației lor este: Permanența vizibilă a însemnurilor religioase ortodoxe în școlile românești ar fi vexantă pentru reprezentanții cultelor neoprotestante, care nu au însemnuri religioase. Dar aici este vorba despre o chestiune de „incomensurabilitate” în ‚metrica noțională’. Modul falacios în care membrii Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, profesorul de filosofie Moise Emil, și Liga Pro Europa își construiesc judecățile de valoare rezultă din comparația pe care o fac ei între icoanele bisericii noastre de sorginte bizantină, și lipsa de artefacte simbolice a protestanților. Au trecut membrii CNCD printr-un examen care să le verifice cunoașterea prudențială ? Nu poți compara o tradiție mai mult decât milenară, cu o liberă alegere din timpuri moderne! Același tip de raționament prudențial se poate aplica și pentru interzicerea liberei Gay Parade, deși îi respect pe lucrătorii din ONG-ul Accept. Absența cunoașterii prudențiale se vede și în pretinsa „condamnare oficială a comunismului”. Un țăran din Tismana l-ar fi întrebat bănuitor pe Vladimir Tismăneanu : „Dar ce te a-nvățat tac’ to ?”. Arhetipurile culturale de familie sunt persistente. Nu cred în veridicitatea „raportului științific” Tismăneanu–Patapievici. Ar fi fost necesare studii validând că Tismăneanu și Patapievici au suferit aculturații. Apoi, dacă dascălii din învățământul românesc al școlilor de stat sunt supuși acum la un aiuritor „test psihologic de sinceritate”, întreb dacă au fost supuși profesorii Tismăneanu și Patapievici la testarea supravegheată de poligraf? De altminteri întreaga ‚comisie Tismăneanu’ trebuia pusă în public „detectorului de minciuni”. Pe aflam din periodicul Ziua că „Liga Pro Europa promovează [...] o campanie de completare a unui set de chestionare de către elevii din mai multe județe [...]”. În același „Drept la replică pe marginea unor articole din Ziua”, doamna Smaranda Enache condamnă articolele semnate de Victor Roncea, probabil că și semnătura lui în general. Din întâmplare, mă regăseam alături de Victor Roncea pe lista de semnături intitulată "Basarabia / REPRESIUNE ANTI-ROMÂNEASCA IN BASARABIA SEMNATURI DE SUSTINERE A LICEENILOR ROMÂNI DIN BASARABIA", vezi http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2321. Era, de fapt, sprijin pentru niște copii români inimoși. Doamna Smaranda Enache lipsea, la fel ca și Liga Pro Europa. Această absență vizibilă sugerează puternic indiferența doamnei Smaranda Enache și a Ligii Pro Europa față de represiunea anti–românească, spune ceva și despre setul lor de valori. Datele colectate de Liga Pro Europa intră în categoria datelor comercializabile. Trăim într- o economie unde se vinde orice, inclusiv informația despre opinii! Această potențialitate ca datele colectate de Liga Pro Europa să fie valorificate pe piață scoate automat Liga Pro Europa din categoria organizațiilor non-profit. Ceea ce urmează apoi în „Dreptul la replică” al doamnei Smaranda Enache este o mostră de cazuistică, o minciună de perfecțiune iezuită. Cităm : „În cadrul proiectului, un loc important este alocat evaluării opiniei elevilor, părinților și cadrelor didactice privind educația religioasă în școli. În acest scop, s-au aplicat chestionare unor elevi și cadre didactice din unele localități urbane și rurale situate pe raza județelor Iași, Buzău, Tulcea, Dolj, Timiș, Cluj, Satu Mare, Mureș, Harghita. Chestionarele au fost elaborate de sociologi, completarea lor, se menționează pe fiecare exemplar, fiind opționalã. Pentru aplicarea chestionarelor, Liga Pro Europa a cerut sprijinul inspectoratelor școlare județene și a direcțiunii școlilor selectate. Proiectul cuprinde următoarele faze principale : (1) Aplicarea de chestionare în școli și evaluarea sociologică a rezultatelor.” Et cetera. Problema este că doamna Smaranda Enache și Liga Pro Europa nu declară nimic despre setul de valori după care va fi făcută evaluarea. Dar acel set de valori abscons era deja folosit în formularea chestionarelor. Întrebările sunt deja modulate în raport cu acel set de valori obscur, pe care doamna Smaranda Enache și Liga Pro Europa îl apără. Doamnele Melania Mandras Vergu și Elena Larion, precum și domnul Victor Roncea au întrebări asupra setului de valori ascunse pe care îl promovează Liga Pro Europa. Și au tot dreptul să le exprime fără recursul la cazuistica de mare subtilitate folosită de Smaranda Enache. Titus Filipas " |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |