|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 60 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Eseuri: Titus Filipas. Boetius din Dacia Scris la Saturday, September 23 @ 15:26:03 CEST de catre asymetria |
Titus Filipas scrie "Amintesc cazul profesorului care preda filosofia, --ca ‚slujnică a teologiei’--, la Sorbona veacului XIII, și care purta numele ce prima oară mi s-a părut că sună foarte straniu: Boetius din Dacia (1230-1285). În istoria filosofiei, numele lui Boetius din Dacia este asociat cu filosofia lui Sigerus din Brabant. Amândoi filosofii imersează în curentul ‚averroismului latin’. Iată deci încă o legătură culturală între Dacia și Brabant, în afară de ‘Genoveva de Brabant’ -- povestirea lui Mihail Sadoveanu. Și poetul italian Dante Alighieri îmbrățișase doctrina filosofică averroistă, în această variantă latină a lui Boetius și Sigerus. În Paradisul, averroistul latin Siger din Brabant este plasat de Alighieri alături de Isidor din Sevilla și de Toma din Aquino. Boetius din Dacia Amintesc cazul profesorului care preda filosofia, --ca ‚slujnică a teologiei’--, la Sorbona veacului XIII, și care purta numele ce prima oară mi s-a părut că sună foarte straniu: Boetius din Dacia (1230-1285). În istoria filosofiei, numele lui Boetius din Dacia este asociat cu filosofia lui Sigerus din Brabant. Amândoi filosofii imersează în curentul ‚averroismului latin’. Iată deci încă o legătură culturală între Dacia și Brabant, în afară de ‘Genoveva de Brabant’ -- povestirea lui Mihail Sadoveanu. Și poetul italian Dante Alighieri îmbrățișase doctrina filosofică averroistă, în această variantă latină. În Paradisul, averroistul latin Siger din Brabant este plasat alături de Isidor din Sevilla și Toma din Aquino. Despre Boetius din Dacia sîntem informați că era viking pentru că venea din „Suedia (Dacia)”. În secolul XIII existau mulți profesori vikingi la Sorbonne. Dar filonul cultural era tot getic. Daci ori geți, ori pseudo-goți despre care Iordanes scria că erau mari posesori și iubitori de cultură. Poveștile lui Iordanes nu erau chiar «iordane ». Știm că în fața Columnei lui Traian, zăbovea uneori papa Grigore cel Mare, rugându-se pentru iertarea sufletului împăratului. Al cărui sarcofag se mai păstra în soclu. Insistând pe semnificația culturală a noii achiziții făcute pentru imperiul roman prin cucerirea Daciei, militarul Traian construiește două biblioteci, marcând pe două laturi opuse piațeta Columnei. Care era și un loc al cărților, chiar punctul lor ombilical în lumea occidentală. Cred că nu întâmplător, pentru primele tipărituri de excepție, literele înscrise pe soclul Columnei lui Traian întruchipau modelul literelor perfecte. Putem afirma că modelul literelor perfecte din tipografie adaugă valoare culturală și pentru epigrafia latină din Dacia Felix, ce devine astfel quintesențială și în civilizația Europei. Scrisul românesc în literă latină din secolul XIX demonstrează că a fost construită o punte culturală peste un hiatus. Nu este chiar aceasta natura unei Renașteri ? Nu este și justificarea supremă pentru corectitudinea intuiției protocroniste ? Printr-un « elan hiperborean », în urma Plugului Mare, daco-românii în tranziție pe istmul baltico-pontic vor purta câte ceva din spiritul cultural daco-getic până la Marea Baltică. Și chiar dincolo de ea, până în Scandinavia. Explozia demografică de acolo, creșterea demografică a vikingilor petrecută în cea de a doua jumătate a primului mileniu, nu se poate explica decât prin abundența de hrană, de cereale. Să revenim la veacul XIII, la profesorii vikingi de la Sorbona. În alte documente ni se dă lămurirea că "Dacia", de unde provine filosoful Boetius de la Sorbona, este de fapt Danemarca. Într-un dicționar al marilor personalități intelectuale daneze, alături de laureatul premiului Nobel pentru fizică Niels Henrik David Bohr (1885-1962), îl găsim listat pe „Boetius din Dacia”! În timpurile moderne s-a spus că Dacia de unde venise vikingul Rollo în Franța ar fi fost Danemarca. Însă Danemarca e cuvânt ce rezultă prin aglutinarea expresiei 'Dane Marc', ori 'teritoriul în organizare de marcă al danezilor'. Cărturarul rege Alfred cel Mare, --care a tradus el însuși pe englezește, în anglo-saxona vremii, faimoasa ‘Regula Pastoralis’ compusă de papa Grigore cel Mare--, atunci când ne dă o descriere a Europei nordice notează aria daneză în cuvintele "Dene Mearc". Abia după 75 de ani apare înscris numele Danemarca pe mormântul mamei lui Harald Blåtand. Ei, da, este chiar acel rege viking care a dat numele tehnologiei 'Bluetooth' folosită pentru conexiunea fără fir a calculatorului cu imprimanta. Harald Bluetooth a unit Norvegia și Danemarca. Până la 936, suedezii au stăpânit Danemarca. Gorm cel Bătrân, tatăl lui Harald Bluetooth, îi alungă. Fiul i-a urmat la domnie în anul 950. Harald Bluetooth a fost creștinat în 960 de un popă german având numele de familie Popa. După ce a fost creștinat, regele Harald vrea să le salveze sufletele părinților săi ce muriseră păgâni. Harald Blåtand ridică un monument creștin în memoria lor. O piatră tombală având gravat un text runic. Harald Bluetooth recunoștea suzeranitatea împăratului german Otto I în 973, devenind astfel un vasal viking al Sfântului Imperiu Roman de națiune germană. După moartea lui Otto I, vikingul proaspăt creștinat jefuiește totuși marca Holstein creată de saxonul Henric Păsărarul, tatăl împăratului Otto I. În anul 1277, la cererea expresă a papei de la Roma, episcopul Parisului a condamnat o listă de propoziții ale averroismului latin. Drept consecință, Boetius era trimis să predea filosofia la o universitate din Dacia (Romania). Deci există un document foarte credibil că primul ‚visiting professor’ la o universitate din Romania (Dacia) a fost un anume Boetius, profesor de filosofie până la 1277 la Sorbonne, și care este considerat acum de o valoare intelectuală egală lui Niels Bohr. Putem admite oarecum subliminal că la universitatea din Romania (Dacia), profesorul Boetius de la Sorbonne a predat averroismul latin. Titus Filipas |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |