Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 44 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Radu Dragan. Cyborg
    Scris la Wednesday, July 05 @ 12:39:48 CEST de catre asymetria
    Biblioteca Babel “Omul ca màsura a tuturor lucrurilor” nu era o deviza rationalista sau un credo umanist, ci un program metafizic: umanistii Renasterii voiau sà construiasca modelul unei specii nu perfecte, ci intermediare între divinitate si lume.

    Cyborg

    “Omul ca màsura a tuturor lucrurilor” nu era o deviza rationalista sau un credo umanist, ci un program metafizic: umanistii Renasterii voiau sà construiasca modelul unei specii nu perfecte, ci intermediare între divinitate si lume. Nascuta în mediile gnostice alexandrine, ideea omului cosmic s-a maturizat încet, pâna la Renastere; ea venea sa umple golul, presimtit încà de Platon, între divinitate si lume. Acest program era revolutionar, din multe puncte de vedere, fata de religiozitatea antica, si era o schimbare radicala de perspectiva fata de cea medievala, dar nu în sensul în care au înteles-o istoricii marxisti: ea nu era “progresista”, nu transforma divinul în acel “deus otiosus” drag lui Eliade, dar care n-a aparut decât odata cu epoca industriala. Zeii se puteau îndeparta, pentru o vreme, dar nu definitiv.
    Zeul îndepartat pentru totdeauna nu este decât o fantasmà a nihilismului contemporan, aparutà atunci când modelul renascentist si-a pierdut forta, si a fost înlocuit de modelul omului mecanic: un instrument ca oricare altul, ceva mai deosebit fara îndoiala, dar totusi o masina. Ea poate fi, ca orice masina, reparatà, piesele defecte se pot înlocui, fara ca masina sa sufere. Ea ramâne aceeasi, neschimbata: asa s-a nascut cyborgul, model al unei esente umane lipsite de orice suport metafizic. Acest model este eficient, pentru cà nu si-a propus imposibilul, el nu e decât un model practic si limitat al unei umanitati care are drept principiu de existenta eficienta, si a înlocuit pe a fi cu a avea. Modestia de a fi renuntat de a defini fiinta vine poate din dezesperarea de a nu o fi putut afla. Din dezesperarea de a nu putea defini nemàrginirea lumii, Aristotel a ajuns sa proclame: dincolo de lume nu exist nimic. El reusea astfel, cu pretul unui sofism, sa prezerve un sistem cu nimic mai putin metafizic decât cel al maestrului sau Platon, dar care “pàrea” mai rational, pentru cà renunta la întrebàrile la care nu putea gasi un raspuns.
    Nu altfel a procedat materialismul contemporan, propunând modelul cyborgului. El a renuntat la întrebarile dificile, si a ales o cale mai simplà: singurele care au valoare, cred materialistii contemporani dupa Descartes, sunt întrebarile la care ratiunea poate gasi un raspuns. Cum ar fi aràtat acea umanitate în care singure ar conta întrebarile care nu au raspuns, si în care cele mai importante ar fi acelea dintre ela care nici nu pot avea vreodata? Mi-e teamà ca n-o putem nici macar imagina.
    Dar la urma urmelor, cum s-a nascut si ce este cyborgul? As îndrazni sa-i plasez nasterea catre mijlocul secolului saptesprezece, când hermetismul urmasilor lui Ficin si Pico a fost înlocuit de scientismul cartesian si, mai târziu, luat în derâdere de epoca luminilor. In aceeasi epocà, voga automatelor este semnificativà: apar automatele care joaca sah, imita la perfectie omul, fàrà ca aceasta minune sà mai para vrajitorie, ca pe timpul lui Albert cel Mare, ci numai o realizare a tehnicii. Automatele, în sine, nu erau ceva nou; grecii le cunosteau, avem descrierea a numeroase masini pe cere acestia le-au inventat; nou este interesul nemasurat care li se acorda, semn ca o schimbare de mentalitate s-a produs deja. Masina nu mai este ceva ciudat si inaccesibil, si pe undeva chiar lipsit de interes: ea nu mai este straina omului, ci un surogat al sàu. Nu mai lipsea decât un pas pentru a gândi cà, dacà o masinà poate face acelasi lucru ca fiinta umanà, este pentru ca omul este el însusi o masinà.
    Multi gândesc astàzi cà, mai devreme sau mai târziu, un fel de hibrid va înlocui cu încetul specia umanà, un fel de om masinà, sau de masinà om. Deja, ni se sugereazà cà nici distanta fata de speciile animale cele mai evoluate nu este atât de mare, ceea ce vrea sa însemne ca omul, aceastà specie fragilà, este la rândul sau imperfect, si nu merita osteneala sà încercam sà-l pastram ca atare, când avem posibilitatea sa-l înlocuim cu ceva mai bun. Astfel, obsesia perfectiunii se hraneste din aceeasi logicà a omului masinà, care nu acceptà ideea omului imperfect, supus slabiciunii, erorii si mortii.
    Obsesia perfectiunii roade cu încetul aceastà specie imperfectà. Fragila trestie a meditatiei pascaliene îsi tràgea forta din propria ei slabiciune. Acest paradox nu mai este astazi acceptat; lumea de astazi nu mai suportà boala, neputinta si moartea, chiar durerea a devenit ceva intolerabil. Mitologia perfectiunii si a eficientei nu este nouà, dar nu s-a aplicat niciodatà, într-o asemenea màsurà, omului însusi. Efebul grec nu întruchipa perfectiunea, ci frumusetea; mitul perfectiunii nu s-a putut naste decât atunci când, asezat de hermetistii Renasterii între divin si lume, omul a pàrut ca poate înlocui divinul. El si-a asumat astfel, în mod ilegitim, perfectiunea care nu-i apartinea.
    Ori, numai omul masinà, cyborgul, poate fi perfect si infailibil. Marturisit sau înca secret, el este idealul suicidar spre care se îndreapta societatea (încà) omeneascà, si nu vad nimic care ar putea-o împiedica sa-si realizeze visul. Pe lângà acest vis, lumea lui Orwell era încà umanà, si pânà si societatea comunistà îi làsa un spatiu de revolta si neputintà. La urma urmelor, faptul de a fi esuat este semnul ca ea nu era atât de inumanà cât ar fi trebuit, cà nu ajunsese la limita insuportabilului pentru indivizii pe care voia sa-i transforme în robotii unei ipotetice fericiri viitoare, neputinciosi de a i se împotrivi, dar nu lipsiti cu totul de speranta disperarii. Acea sperantà si acea disperare mi se par mai îndepàrtate ca niciodatà, si idealul omului masinà mai aproape ca oricând, si este ironic ca acest ideal este vehiculat nu de o societate comunistà, ci de mitul cel mai activ al acestei epoci, acela al omului perfect. Nu mà mângâie decât ideea cà, nascut în lumea de acum arhaicà a neputicioasei sperante si a omului încà imperfect, n-o sà apuc sà vad triumful cyborgului, de care abia mà mai îndoiesc.

    Radu Dragan




    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.32 Seconds