Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor. Comunicatul nr.1

Publicăm acest proiect de Consituție ca probă a necesității absolute de a dota România cu o lege fundamentală corespunzând nevoilor sale și tradițiilor sale, așa cum le vedem noi, solidari cu acțiunea Mișcării pentru Constitutia Cetățenilor. Această mișcare se produce într-o direcție bună, radicală și legalistă concomitent, pentru o evoluție organică a României, pentru oprirea acțiunii de dezmembrare a țării, de deposedarea violentă și de pauperizare a cetățenilor ei.

Dan Culcer pentru redacția Asymetria și Association des Journalistes Roumains-Ouest.

Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor. Comunicatul nr.1

MIŞCAREA PENTRU CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR-Comunicatul NR. 1/ Sâmbătă, 16.03.2013, la Bucureşti, a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României... Membrii Comitetului de Iniţiativă au aprobat Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României şi Expunerea de motive la acest proiect legislativ. Cele două documente, împreună cu Declaraţia de constituire a Comitetului de Iniţiativă vor fi depuse la Consiliul Legislativ, în vederea obţinerii avizului acestuia, în termen de 30 zile de la solicitare. Proiectul de lege, Expunerea de motive, Declaraţia de Constituire a Comitetului de Iniţiativă şi avizul Consiliului Legislativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României. După publicare, urmează 6 luni în care trebuie strânse cele 500.000 de semnături pentru susţinerea iniţiativei legislative şi depunerea întregului dosar la Parlamentul României, în vederea adoptării proiectului de lege, înainte ca acesta să fie supus aprobării poporului, prin referendum. Membrii Comitetului de Iniţiativă au aprobat PROTOCOLUL prin care a fost înfiinţată Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, asociaţie fără personalitate juridică, fără scop lucrativ, care are ca obiective: a) Promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru revizuirea Constituţiei României; b) Monitorizarea modului în care instituţiile statului român respectă prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării; c) Iniţierea de propuneri legislative ale cetăţenilor. Activitatea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor este organizată şi coordonată de către Comitetul de Iniţiativăpentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor îşi va constitui comitete de acţiune la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor ţării, la nivel naţional, precum şi în străinătate, în ţările şi localitaţile în care trăiesc români. în Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor se poate înscrie orice persoană fizică şi juridică română care aderă la obiectivele Mişcării şi se angajează să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestor obiective. în perioada care urmează până la depunerea dosarului la Parlament, Mişcarea va organiza o amplădezbatere naţională pe marginea Proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, urmând ca propunerile de modificare şi completare formulate în această dezbatere să fie incluse în proiectul de lege propus de Comitetul de Iniţiativă. Publicăm, mai jos, proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, aprobat de Comitetul de Iniţiativă, prefaţat de Expunerea de motive la acest proiect.
EXPUNERE DE MOTIVE Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a odiosuluiPact Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul cleptocratic actual, cu cei 23 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulată de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie, în care se află în prezent.
Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români, ucişi, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui, în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure prosperitatea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile. Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut, astăzi, venituri, adică pensii şi salarii, ca şi venituri bugetare, de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost, astăzi, printre cele mai ridicate din Europa şi din lume.
Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 nu numai că au confiscat revoluţia, revolta populară a românilor, dar au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor, a celor care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României.
Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernaţi şi de străinii, la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. în România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, poderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii.
Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului. A fost creat un stat controlat de autorii loviturii de stat din decembrie 1989, transformaţi, prin privatizare, în stăpâni ai capitalului naţional, în cârdăşie cu transnaţionalele.
Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nici o legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat, aparţine poporului (demos=popor; kratos=putere).Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei.
Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată acestă avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea 15/1990. în felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos=puţin; arche=putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul român actual este, în egală măsură, şi un stat plutocratic (ploutos-bogăţie), al celor bogaţi, un stat cleptocratic (klepto=afura), un stat al hoţilor.
Principii fundamentale.
Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român.La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale: 1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii publice, de uz şi de interes public.
2. Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională. 3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din cinci componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară.
4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să actioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al doilea Război Mondial.
øøø Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării. Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra rasurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor.
øøø împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv.Proiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe marile proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit, prin acestă împroprietărire, este unul dublu:
a) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi, prin aşa-zisa privatizare şi
b) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării.
Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să răscumpere întregul capital pe care l-a furat de la poporul român prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul răscumpărat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilot ţării.
øøø Statul este administrator al proprietăţii publice. în goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra nici unui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă, sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului.
øøø Statul nu este nici comerciant, nici negustor. Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici închiria, nici concesiona. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţiont, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public. øøø Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român. Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului, sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică, sau cu caracter de monopol.
øøø Fondul Naţional de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari. Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. în felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult,au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi. Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului Naţional de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990. Priectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Statul român va trebui să creeze şi un Fond Naţional de Asigurări de Sănătate şi un Fond Naţional de Şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului Naţional de Pensii Private, vor fi investite în valori mobiliare emise de societăţile comerciale româneşti, ceea ce va determina creşterea capacităţilor de producţie ale economiei naţionale şi sporirea resurselor acestor fonduri, a capacităţilor lor de a oferi beneficii sporite membrilor lor. øøø Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor. Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra principalei componentei a acestuia, Banca Naţională a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a drepturilor şi libertăţillor cetăţenilor, în primul rând a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa. Guvernatorul Băncii Naţionale a României va fi ales de popor, prin vot direct, universal, egal, secret şi liber exprimat, pentru o perioadă de 5 ani. Nici o persoană nu va putea ocupa funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României mai mult de două mandate.
øøø Credite numai în lei, pentru investiţii productive.Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.
øøø Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară.Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise „valori mobiliare”, adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de „criză financiară”, o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur şi depozite valutare, păstrate în ţară. Se impune trecerea rezervelor valutare din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe.
øøø Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi. Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate, sau cu excedente.Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu, sau de urgenţă. în proiect sunt introduse prevederi manite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi„băieţii deştepţi” pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea micilor investitori. Este vorba de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind „comasate”, recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriaşă struţo-cămilă, care să poată fi, mai uşor, controlată de politicieni.
øøø O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat. în prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionele (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consilului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte,în această „coabitare” a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească.
Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nici o putere nu mai numeşte “reprezentanţi” ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere legislativă), şi pe Preşedintele României (putere executivă), şi pe toţi magistraţii (putere judecătorească) şi pe directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice (putere mediatică) şi pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României (putere financiară). Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraşii vor face dreptate şi nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult. Banca Naţională a României va asigura stabilitatea preţurilor şi nimic mai mult. øøø România, continuatoare a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit în 1918. Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfiinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că, pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată. Noua Constituţie a României propusă, prin iniţiativa cetăţenească, recunoaşte faptul că România este continuatoarea Daciei, că statul român este moştenitorul statului naţional şi unitar consfiinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovonei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
øøø Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român. Proiectul legislativ propus obligă statul român să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.
øøø România este, deja regionalizată, conform cerinţelor UE. Proiectul propus recunoaşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvolare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de nici un fel de „regionalizare” a României. øøø Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română. Proiectul de revizuire consfiinţeştedreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. în acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut, sau le deţin, ca şi a prenumelor părinţilor.
øøø Partide politice fără finanţare de la buget, fără partide constituite pe criterii etnice. Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.
øøø Ziua naţională, pe 9 Mai, Ziua Independenţei.Imnul naţional „Trăiască România, Trăiască Tricolorul”. Se propune ca Ziua Naţională a României să fie 9 mai, Ziua Independenţei. De asemenea, ca Imnul naţional al României să fie “Trăiască România, Trăiască Tricolorul”. Stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.
øøø Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile. Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatorilor fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.
øøø Informaţia publică, sub controlul poporului.Având în vedre rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace massmedia, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. în acest sens, se propune transformarea actualului Consiliu Naţional al Audiovizualului în Serviciul Naţional al Informaţiei Publice, care va funcţiona ca autoritate publică autonomă, sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Directorul acestui serviciu va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României. Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona tot ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din massmedia. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care aceştia au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii.
øøø Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare. Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat.
øøø Participarea la vot, obligatorie. în vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca, cel puţin temporar, pentru o perioadă de 10-12 ani, participarea la vot să fie obligatorie, concomitent cu introducerea votului prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară.
øøø Maxim două mandate, pentru toate funcţiile elective. Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăşeşte partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici.
øøø Căsătorie numai între bărbat şi femeie. Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie.
øøø Parlament unicameral. Maxim 300 de parlamentari. Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maxim 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009.
øøø O reală democraţie participativă. Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. în acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Preşedintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea, sau respingerea, proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult. Toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese. Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi, radical, funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi il va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării.
Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, în următoarea componenţă: 1.ATETELESEI Neculai; 2. BĂLIN Gheorghe; 3. BOBOC Petrache; 4. BREHOIU Marina; 5. COJOCARU Constantin; 6. DIMA Petrică; 7. DOROHOIANU Vasilică; 8.GHEORGHESCU Elena; 9. ILIE Marian; 10. MAGHERU Otilia; 11. MIHAIL Georgeta; 12.MIHĂILĂ Mihai; 13. MIHĂILĂ Petru; 14. MOCANU Anca–Maria; 15. MUREŞEANU Varga–Lucian; 16. ONOFREI Ghiocel; 17. ORLEANU Bogdan-Georgian; 18. PîSLĂ Marcela; 19. POPESCU George–Ninel; 20. PROTOPOPESCU Cornel; 21. RîŞNIŢĂ Gheorghe; 22. TRAŞCĂ Cristian; 23. VOICU Mihai; 24. VOLF Luiza–Tanţa
PARLAMENTUL ROMâNIEI - CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT/ PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMâNIEI
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
ART. I
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel: 1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.” Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară - în cadrul democraţiei constituţionale.”
2. Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum.” După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
„(1.1) Poporul delegă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.”
3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate, astfel: După alineatul (1), se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: „(1.1). Pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată.” După alineatul (3), se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: „(4) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.”
4. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei” Cuprinsul articolului va fi:
„(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmaşul poporului dac, leagăn al civilizaţiei europene. (2) Statul român îşi revendică continuitatea istorică, el fiind moştenitorul de drept al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinau pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
(3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.” 5. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare” Cuprinsul articolului va fi: „(1) în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare.
(2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. (3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum.
(4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene..”
6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat ,(3), astfel:
După alineatul (2), se inrtoduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin, sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. în prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista” 7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2), se introduce un nou alineat ,(3), care va avea următorul cuprins: „(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.”
8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6), şi (7), astfel: După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3),(4), (5) şi (6), cu următorul cuprins: „(3) Activitatea politică se desfăşoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii.
(4) Prin excepţie, pot candida în alegeri şi candidaţi independenţi.
(5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii entice.
(6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inculusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
(7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.”
9. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 12 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pe culoarea galben este imprimată stema ţării.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Ziua naţională a României este 9 mai, Ziua Independenţei.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Imnul naţional al României este „Traiască România, Trăiască Tricolorul”.
10. Articolul 13 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va următorul cuprins:
“(1) în România, limba oficială este limba română.”
Alineatul (2) va următorul cuprins:
„(2) Actele juridice şi dezbaterile publice, la toate nivelurile administraţiei publice, se fac în limba română.”
11. Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.”
12.Alinatul (3) al articolului 16 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii si demnităţi.”
13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel: Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii.”
14. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. în condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.”
După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel:
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate.”
15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
16. Articolul 34 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare.” După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins;
„(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie natural, la apă curată şi la aer curat.” 17. Articolul 35 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul înconjurător, inclusiv animalele.”
18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel:
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii. (4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.”
19. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în funcţiile de magistraţi şi vârsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”
După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.
(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.”
20. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româiei, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicţie rămâne în vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor în cauză.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins:
„(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).”
21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”
Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.”
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
Alineatul (9) va avea următorul cuprins:
„(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se întelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.”
22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în personae juridice, autorizate, potrivit legii.
(2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului.
(3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi.
(4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.”
23. Articolul 47 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României.”
După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: „(1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific.”
24. Articolul 48 se modifică, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
„(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie.”
25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.”
26. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Alegerea şi rolul” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 58
(1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
(2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superior juridic.
(3) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice.”
După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
„(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(5) Avocatul Poporului este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.
(6) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”
27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„ (3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, organelor competente ale Ministerului Public.” 28. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 60Avocatul Poporului prezintă Parlamentului şi Preşedintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora, sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”
29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”
30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 62 (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2)Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenţi.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”
31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. în această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”
32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 64
(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”
33. Articolul 65 se abrogă.
34. Articolul 66 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„3) în caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
„4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”
35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 67. Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”
36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 68(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice. (2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”

Costantin Cojocaru
Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management.
Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU
Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest :GATA PDF :

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 0.88 Seconds