Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 87 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Titus Filipas. Ideologie pentru o metodologie
    Scris la Saturday, June 24 @ 17:22:34 CEST de catre asymetria
    Societatea de mâine TitusFilipas scrie "Una dintre profesiile cele mai noi, cerute de Uniunea Europeană, profesiuni care adaugă valoare fără să risipească bogăția naturală a României, presupune recunoașterea și chiar lucrul efectiv cu o categorie ontică nouă, chemată « categoria de impact ambiental ». După intrarea în Uniunea Europeană, România va fi obligată să folosească acest instrument intelectual.

    Ideologie pentru o metodologie
    Una dintre profesiile cele mai noi, cerute de Uniunea Europeană, profesiuni care adaugă valoare fără să risipească bogăția naturală a României, presupune recunoașterea și chiar lucrul efectiv cu o categorie ontică nouă, chemată « categoria de impact ambiental ». După intrarea în Uniunea Europeană, România va fi obligată să folosească acest instrument intelectual.
    În ce domenii ? Să dăm numai două exemple, deși gama de aplicații este vastă.

    Unul dintre domenii se referă la managementul de calitate al I.M.M. –urilor (întreprinderi mici și mijlocii) în condițiile ‘dezvoltării durabile’ cerute de ‘Agenda 21’, un document internațional de mare importanță, semnat și ratificat de România. Printre altele, managementul de calitate al I.M.M. –urilor (întreprinderi mici și mijlocii) în condițiile ‘dezvoltării durabile’ cere ca produsele lor puse pe piață să posede ‘etichete ecologice’, atât eticheta ecologică de tip ‘margareta europeană’, cât și eticheta ecologică de tip III, folosită obligatoriu la licitațiile de produse ecologice care vor fi cumpărate din banii publici, licitații care se cheamă în limba engleză ‘green procurement’. În anul 2005 am fost solicitat de Camera de Comerț și Industrie a României să prezint un astfel de model românesc la un workshop internațional, la care participau și specialiști de la prestigiosul Institut Fraunhofer din Germania. Este simptomatic faptul că acest model românesc a atras atenția specialiștilor internaționali, un rezumat al studiului fiind prezentat de exemplu pe web într-un tutorial european pentru dezvoltarea durabilă, dar totodată dezamăgitor pentru mine faptul că ‘divulgări’, --acesta este termenul împrumutat din spaniolă, și prefer să îl folosesc, în locul termenului ‘vulgarizare’ preluat din limba franceză, ori ‘popularizare’ preluat din limba rusă--, pe românește ale unor noțiuni esențiale privind ‘etichetele ecologice’ au fost refuzate de la publicare în presa de limba română.

    Fundamentarea corectă a etichetelor ecologice nu poate să fie făcută decât prin aplicarea analizei LCA (Life Cycle Analysis) a produselor, adică o analiză ‘de la început până la sfârșit’ (‘from the cradle to the grave’, cum se spune în limba engleză) a produselor. Trebuie să adaug aici și faptul că am trimis Ministerului Mediului din România un tutorial în limba română pentru acest tip de analiză (LCA). Dar să nu credeți cumva că Ministerul Mediului din România implementează actualmente măcar un singur principiu de analiză LCA !

    Cel de al doilea domeniu este energetica la scara mare. Astfel, pentru evaluarea impactului ambiental asociat generării industriale de energie, în Uniunea Europeană a fost dezvoltată, printr-o abordare conceptuală ascendentă (bottom-up approach), o metodologie de urmărire a căilor de impact numită metodologia ExternE, care necesită doar o analiză LCA simplificată.

    Atât metodologia pentru ‘etichetele ecologice’, cât și metodologia ExternE pentru energie, se bazează în esență, pe lângă o mulțime de calcule și de soft-uri, pe ‘metodologia căii de impact ambiental’. Să mai observ că soft-urile comercializate actualmente pentru a se putea realiza cu ele o analiză LCA, deși sunt situate la prețul de circa 10 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, --dar poate deloc surprinzător --, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia căii de impact ambiental’.

    Pe ce fel de ideologie se sprijina metodologia caii de impact ambiental?
    Cronologic, metodologia căii de impact ambiental a fost elaborată și documentată de cercetătoarea ambientalistă americană Rachel Carson (1907-1964), fiind publicată în cartea sa din 1962, intitulată ‘Primăvara tăcută’.

    ‘Silent Spring’ (‘Primăvara tăcută’) rămâne și acum un exemplu proeminent al felului în care un studiu de impact ambiental bine efectuat, și în acelasi timp clar prezentat publicului larg, poate influența luarea unei decizii manageriale ori politice majore. Astfel, numai citind ‘Silent Spring’, președintele american John Fitzgerald Kennedy decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru agenția de protecția mediului din America: EPA (Environmental Protection Agency).

    Deși foarte emoțională, cartea ‚Silent Spring’ era prima ‘analiză de propagare și analiză de expunere la un poluant’ (‘fate analysis’) agregată, efectuată vreodată. Metoda ‘fate analysis’ a început să fie folosită într-un mod riguros și sistematic de către EPA, în ‚pathway analysis’, conducând la conceptul sursei de poluare ca un „capăt de țeavă” (‘end of pipe’, aceasta e sintagma standard folosită în limba engleză) din care se deversează peste umanitate „apa neagră” a poluării. Căci poluarea este un fluid atât metaforic cât și material, un ‘fluid’ extrem de coroziv pentru viața noastră, măsurat cu una dintre puținele unități cantitative pe care ni le poate oferi Sfera Valorilor, vorbim aici despre „anii de viață sănătoasă ce-am pierdut”. Sună aproape ca versul dintr-o romanță, --textele romanțelor se situează categoric în zona foarte subiectivă numită ‚alegerile de valoare’--, dar este vorba despre unitatea chemata științific DALY, acesta fiind acronimul de la sintagma in limba engleză : „Disability Adjusted Life Year”.

    Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘căii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică, exact pe linia metafizicii lui Nae Ionescu. Este vorba despre ideologia relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Rose –cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie-- numește acum ‘ontologia conectivității’. Ideea este, bineînțeles, existențialistă, fiind legată de « diferanța » lui Jacques Derrida ; problema corectitudinii ideologice a evaluării ‘căii de impact ambiental’ presupune și existența unei ‘etici a diferanței’.

    Într-adevăr, chestiunea evaluării impactului ambiental produs de generarea industrială a energiei necesită înțelegerea și descrierea unor relații, de natură atât materială, cât și pur conceptuală, între Ecosferă, Tehnosferă, și Sfera Valorilor. Pe românește, aceste relații sunt prezentate în cartea noastră : ‘Mediul ambiant și exergia’, publicată în anul 2005 în Editura Academiei Române (autori Marin Bică și Titus Filipaș). Cartea se adresează « comunității epistemice », adică lumii universitare și lumii academice, ‘Școlii’ în sensul cele mai general al cuvântului, așa cum îl știu românii de la ideologii noștri primari : Gheorghe Lazăr și Ioan Eliade Rădulescu.

    Comunitatea epistemică este locomotiva spre ‘societatea cunoașterii’. Să observ că Internetul constituie un solid ‘punct de ancorare’ pentru ‘societatea cunoașterii’ de limbă română. Comunitatea epistemică din România construiește baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Pentru că trebuie să realizăm ce se înțelege actualmente pe plan internațional prin conceptul de « corectitudine politică », dând un exemplu extrem : Este în întregime «politicește corect », și chiar lăudabil de către observatorii externi, să dăm pe gratis toată bogăția naturală a României, însă nu cred că aceasta este o hotărâre ‘cu valoare adăugată’ pentru România.

    Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’.
    Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ?

    Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școala americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scara umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistică pretinde să fie compensată printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite.

    În ‘cartografia cunoașterii’ vom distinge, --din vechiul ‘soft scolastic Aristotel’, pe care l-a folosit și macedoneanul Alexandru cel Mare, dar pe care s-a bazat și ‘mondializarea iberică’ din secolul XVI--, trei « continente » foarte diferite, ce trebuiesc neapărat conectate prin pasarele și punți fără concretețe dură imediat perceptibilă, dar perceptibile ca « impact », ca repercusiuni în viata societăților.
    Evaluarea de impact ambiental a sistemelor de produse și de servicii se poate face prin recursul bine armonizat la cele trei tipuri fundamentale de cunoaștere :
    (i) tehnico-productivă ;
    (ii) teoretică ;
    (iii) prudențială.
    Se recunoaște acum faptul că îmbinarea corectă a celor trei tipuri fundamentale ale cunoașterii umane reprezintă în primul rând o chestiune de abordare ideologică ; așa ceva este tipic culturii românești moderne, adică începând cu fondarea școlii de la Sfântu Sava.

    Cartea ‘Primăvara tăcută’, acceptarea societală a mesajului său, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerată pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvara tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga – Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, și de Ernst Cassirer în 1938), putem declara categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită ca o încărcare ambientală în Ecosferă, provocată de activități antropice în Tehnosferă, ‚extremitatea’ fiind definită ca impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor.

    Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrală cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, --aceasta este lectura pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifică spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre.

    Titus Filipas
    "
    Associated Topics

    Geopolitica


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.33 Seconds