|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 53 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Eseuri: Titus Filipaș. Deconstrucție Scris la Friday, June 16 @ 19:50:18 CEST de catre asymetria |
TitusFilipas scrie "De obicei, metodologia lui Jacques Derrida: deconstructia, este folosita pentru analiza unor dualisme ierarhice. "Iata ce este deconstructia : Nu-i o mixtura, ci o tensiune spirituala a memoriei, a fidelitatii, a pastrarii traditiei, si in aceleasi timp a eterogeneitatii, a noutatii absolute si a rupturii.", l-am tradus chiar pe Jacques Derrida. Deconstrucție În "Sentimentul Românesc al Ființei", Constantin Noica stăruie pe importanța cuvântului "întru" la construirea reprezentărilor ontologice din limba română. Modelul fiducial dinamic valabil și în cultura românească actuală a fost forjat în secolul XIX. Iar termenul filosofic noician „întru” nu se încadrează în acest model fiducial, cred eu. Aș fi vrut ca textul noician să respecte regula de reprezentare ontologică în limba română introdusă de dicționarul lui Lazăr Șăineanu, anume să prezinte cuvântul în propoziții ori fraze care îl conțin deja din textele clasice ale veacului XIX. Sper că eu nu am găsit asemenea exemplificări lămuritoare în textul lui Constantin Noica numai datorită unei lecturi superficiale. Încă mai deconcertant, lecturile făcute altor texte par să probeze, supărător, contrariul celor afirmate de Noica. Deja extrem de cerebralul Paul Zarifopol mărturisea că nu înțelege cuvântul „întru”, prezent în poezia filosofică a lui Ioan Eliade Rădulescu: „Într-adevăr, ce o fi vrut să însemne Eliade Rădulescu prin cuvântul a într-aduce nu-mi dau bine seama”. Dar în același eseu, filosoful român Constantin Noica mai spune ceva tulburător și profund adevărat: "Dacă în vorbirea noastra s-au ivit cuvinte si intelesuri ce pot imbogati gindul omului, dar nu au aparut in vorbirea si cugetul altora, sintem de asemenea datori sa dam socoteala de ele. " Este probabil reamintirea lecturilor din 'De Bello Gallico', unde Cezar scria despre impotrivirea sacerdotilor druizi ca tinerii gali sa invete citirea, caci scrisul si cititul ii opresc sa retina istoria ca memorie vie. Si Jacques Derrida, probabil intr-un ecou la aceeasi lectura, observa ca "scrierea, in momentul sau nonfonetic, tradeaza viata". "Numai in cuvintele limbii tale se intimpla sa-ti amintesti lucruri pe care nu le-ai invatat niciodata. Caci orice cuvint este o uitare si in aproape oricare s-au ingropat intelesuri de care nu mai stii.", ne mai invata Constantin Noica in "Cuvînt împreună despre rostirea românească". Sunt aici incontestabil rezonanțe din lectura lui Condillac, totodată semnale pentru noi. Distinctia relevanta, ce marcheaza momentul apariției „conștiinței de român”, este pastrată respectuos, chiar daca nu totalmente „politiceste corect”, in interiorul Limbii Romane, sub forma antonimiei „roman-venetic". De obicei, metodologia lui Jacques Derrida: deconstructia, este folosita pentru analiza unor asemenea dualisme ierarhice. Relevant pentru profunzimea de gandire a intellighentsiei ruse, savantul paleontolog si autorul de anticipatie Ivan Efremov (1908-1972) scria in romanul "Nebuloasa din Andromeda" ca in scoala viitorului, studiul dualismelor trebuie initiat la nivelul pre-universitar. Prin „deconstructie”, completam noi. "Iata ce este deconstructia : Nu-i o mixtura, ci o tensiune spirituala a memoriei, a fidelitatii, a pastrarii traditiei, si in aceleasi timp a eterogeneitatii, a noutatii absolute si a rupturii.", l-am tradus chiar pe Jacques Derrida. Versurile lui Iancu Vãcãrescu: "V-am dat teatru, vi-l păziți/Ca un lăcaș de muze / Cu el curând veți fi vestiți / Prin vești departe duse / În el năravuri îndreptați / Dați ascuțiri la minte / Podoabe limbei noastre dați / Cu românești cuvinte." relevă structuralismul și deconstrucția, niște idei foarte generale. Independente de cei care au inventat nume pentru ele. Inventarul de personaje dintr-o piesă de teatru clasic, clasificarea personajelor în bune și rele, caracterizarea personajelor etc, toate acestea țin de structuralism. Prin deconstructie, binomul ontologic „român-venetic" nu reprezintă pur si simplu doua cuvinte, ci inseamna o logica. Sa cautam in aceasta logica „noutatea absoluta” si „ruptura”. Inteligenta Artificiala este definita uneori ca 'organizator' al reprezentarilor ontologice dintr-un "Tractatus", reprezentari ce pot sa fie eventual folosite in ‚paradigma masinii’. In aceasta paradigma, "Tractatus" este o masinarie logica de functionare a reprezentarilor ontologice, care in timpurile post-renascentiste pune in miscare actiunea umana, direct sau prin atitudine etica. Sa reamintim ca toata opera acestui "dandy al Absolutului", cum a fost supranumit Ludwig Wittgenstein (1889-1951), se intinde intre un "Tractatus" si o "Gramatica filosofica". Fiind acuzat de toate pacatele lumii atat de evrei cat si de crestini, Benedict Spinoza avea o reactie scrisa in "Tractatus Theologico Politicus", cu sfaturi privind felul cum poti sa traiesti in cetate ramanand impacat cu Dumnezeu. Inteligenta Artificiala nu este focalizata exclusiv pe construirea robotilor. Ea este un flux de lumina pe analiza reprezentarilor lingvistice, ontic-ontologice si la cautatorii ‚pietrei filosofale’, si la ‚romanii novaci’, si la programatorii PC-urilor de azi. ‚Paradigma masinii’ este valida in oricare timp, iar instrumentalitatea metodologica din capitolul Inteligentei Artificiale ne ingaduie sa vedem cum termenii „venetic” si „roman” irump simultan in arhitectura ontologica a Limbii Romane. Masina robotica nu are puterea citirii cu semnificatie. Harul lecturii a fost lăsat pentru om, cu suflet în lutul modelat de Creație. Ne fascineaza povestirea aceea de Borges, lectura musulmanului Averroes din vechiul Aristotel, cautarea semnificatiei unui cuvant neinteles de cugetatorul arab, și găsirea ei prin experiența ontică. Certamente manati de lecturile lor neintelese, inainte de Ciuma cea Mare, teologii Toma din Aquino, Duns Scotus si William Occam evaluau „realist” si „nominalist” perena sfidare a cuvintelor, utilizand ‚piatra filosofala’ pentru a transmuta ieftinul metal ontic in aurul ontologic. Moartea continentală adusă de neiertatoarea „boală neagră” de la 1348, --care o ucidea și pe Laura lui Petrarca--, va schimba mersul gândurilor în Europa. Să cântărim numai ce deosebiți de teologii Universaliilor sunt filosofii intelectualiști Spinoza, Leibniz, Vico, deși acceptă și ei Substanța, Absolutul, Divinul. O punte între ei a fost clădită de gândirea occidentală, arătându-ne că sunt posibile punți deasupra unui hău cultural. Citirea fragmentului din discurs nu este „artă pentru artă” în interesul disimulat al ideologilor secundari și terțiari, ci operațiune care aduce profitul. Dacă Ideologia primară se află în triadă gnoseologică alături de Metafizică și Psihologie, în ideologiile ulterioare coerența epistemologică dispare. Ideologii secundari și terțiari citeau numai cuvântul care le aducea profitul, restul trebuia ars. O dezvăluire relevantă pentru starea civilizației românești de azi ar fi publicarea listei cărților arse la incitațiile unor ideologi precum Gizela Vass, Valter Roman, Silviu Brucan. Urechea vigilentă a propagandei care vrea să șteargă continuitatea și identitatea noastră vrea totodata să controleze pronunția cuvântului „corect politicește”. Iată și demersuri care nu sunt „politicește corecte”. Toate modelele medievale sunt valabile, în măsura în care servesc afirmării unei identitati. Majoritatea maghiarilor se mândresc mult cu un strămoș hun pe nume Attila, deși această mândrie nu este „politicește corectă”, se mândresc mult cu politica avarilor de exterminare a românilor. Pentru maghiarimea modernă, lauda cu barbaria sângeroasă a strămoșilor constituie sursa cea mai puternică de identitate, de afirmare a continuității drepturilor. În citirea românului, identificarea etnică este prezentă, iar identificarea etică este în congruență cu ea. Cuvântul „venetic" are și acum încărcătura de ciudă ca experiență ontică, incorporând o atât de autentică ranchiună față de ‚carpetbagger’, încât despre primul român ce l-a pronunșat s-ar putea zice că era ‚xenofob’! Românii ‚novaci’ care vedeau în bobul de grâu chipul Pruncului, disprețuindu-i pe cei care nimiceau codrul de pâine în sărbătoarea altei religii, s-au născut prin ‚xenofobie’, distincție salvatoare de identitate pentru un popor aflat în calea migrațiilor. Incontestabil, ‚xenofobia’ medievală a fost pentru românii ‚novaci’ un bun elementar și suprem, o Valoare. Titus Filipas |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |