Who's Online
Exista in mod curent, 55 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Anunturi: Ioan Rosca. Scrisoare deschisa catre Claudiu Secasiu
Scris la Wednesday, August 25 @ 22:34:11 CEST de catre asymetria |
Cercetătorul Ioan Roșca îi adresează lui Claudiu Secașiu cîteva întrebări personale care vizează limpezirea evoluției societății civile, dincolo de aspectele organizării unui sistem informatic, pe acelea ale asigurării din start a conectibilității externe, ale politicii flexibile de acces, ale căilor de evoluție a sistemului, un spațiu distribuit evolutiv, de reflectare a crimelor comunismului. Le publicăm din convingerea că întrebările de acest gen trebuiesc puse public și așteptăm cu interes și încredere răspunsurile, pe care le vom publica. Asymetria
Scrisoare deschisă către Claudiu Secașiu
Domnule Secașiu,
Vă scriu dvs., solicităndu-vă opinia avizată față de
politica informațională a CNSAS, pentru că ați reacționat cu
interes la
propunerile mele privind organizarea spațiului de reflectare a
crimelor
comunismului (sintetizate în articolul prezentat la conferința de
la Merrida,
în octombrie 2006 (http://www.ioanrosca.com/education/articles/organising_a_public_information_space_about_the_crimes_of_a_totalitarian_regime.pdf).
M-ați primit în audiență, dîndu-mi ocazia să-mi expun ideile
în fața unui grup din conducerea CNSAS, care s-a arătat doritor să
colaborăm. Am explicat atunci importanța definirii adecvate a
specificațiilor, înainte de a se trece la dezvoltare, a asigurării din
start a conectibilității externe, politicii flexibile de acces, căilor
de evoluție a sistemului. V-am semnalat riscul la care vă expuneți dacă
niște programatori interni fără orizont vă cîrpesc un sistem
informațional rudimentar, sau dacă apelați la o firma externă căpușă,
interesată să vă fagociteze bugetul. Am precizat apăsat că vă ofer
gratis consultanță expertă și pertinentă, din voluntariat, dedicat unei
cauze nobile.
M-am așteptat la suspiciuni și meschinării, dar nu la
reacția incalificabilă a șefului sectorului dvs. informatic. Acest
dinozaur
al programării ceaușiste, evident depășit, după ce m-a ascultat
într-un
hol, în picioare, în fața toaletei, mi-a spus textual "Asta e
filozofie!".
I-am spus și eu pe șleau că în lumea în care se face informatizare
serios,
programarea e doar șantierul de construcții, cheia proiectelor
fiind alcătuirea
arhitecturii și mai ales ingineria specificațiilor - care lui îi
apare "filozofie".
Am simțit că la această obtuzitate contribuie interesul pentru
potențiale
contractări cu chilipir, că deranjez tocmai "filozofînd" despre
modul în
care funcționează escrocheriile software. România e un teren ideal
pentru
acest gen de "inginerii" subtile. (Am denunțat fenomenul în
conferința ICVL
http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/icvl/documente/pdf/met/12_rosca.pdf
).
Din păcate, echipa de "tehnicieni" cu care v-ați procopsit
(prin nepotism, negligență sau sabotare) nu pare pasionată de
dezvăluirea crimelor comunismului ci agățata ferm de posturi călduțe. Nu
m-a mirat că nu am mai fost căutat. Am insistat tot eu, găsind din nou
deschidere la dvs. După care, am fost contactat de o doamnă,
responsabilă cu comunicarea, care dorea să o ajut în organizarea unei
expoziții multimedia. Cînd i-am explicat că nu acesta e proiectul meu,
recomandîndu-i să caute o firmă specializată în așa ceva, m-a tratat
într-un mod care m-a silit să pun punct conversației.
Nimic nu a putut împiedica dezvoltarea haotică a sistemelor
informaționale ale unor instituții, ce ar fi trebuit să formeze un
univers coerent. Cei care puneau bazele fiecărui sistem nu se ocupau
nici de propria lor consistență, nicidecum să se concerteze, cum le
sugeram eu, pentru a stabili o strategie comună, care să dea naștere
unui spațiu distribuit evolutiv, de reflectare a crimelor comunismului.
Văzînd că nici IICC (domnul Marius Oprea), nici Arhivele Naționale
(domnul Dorin Dobrincu) nu-mi dau atenție, am revenit la CNSAS, fiind
primit din nou cu amabilitate. Am expus modul în care ar trebui tratată
arhiva uriașă de documente recent livrată de SRI, pentru creșterea
reperabilității, ținîndu-se cont și de politica fluctuantă de acces.
Domnul Csendes, noul director, m-a ascultat cu multă atenție și m-a
aprobat. Doamna responsabilă cu organizarea arhivelor, care a asistat la
discuție, mi-a descris situația precară în care se aflau resursele de
informatizare. Am explicat că tocmai acesta era scopul meu, optimizarea
folosirii resurselor. Urma să fiu contactat cînd lucrurile se liniștesc
(mutarea, depășirea blocajului creat de Curtea Constituțională). Nu am
fost căutat de atunci niciodată. Nu știu ce calitate structurală are
actualul dvs. sistem informațional, cum se integrează cu al celorlalte
instituții implicate în problema crimelor comunismului, dar am motive de
pesimism.
Scopul acestei scrisori este de a vă solicita o lămurire, o
explicație dinăuntru. Este vorba numai de tipica incompetență, speriată
de "concurență", de tipica dezorganizare a instituțiilor românești ? Sau
de frînarea, pe cele mai variate căi a activității instituției dvs. de
către cei care nu au interes să reușiți? Sau în fine, de ceva personal,
de atitudinea ostilă a unora față de mine?
Ajungem aici la o întîmplare, la care nu mai am alt martor
decît dvs. - ceea ce mă determină să vă rog să o confirmați. Sper că vă
amintiți discuția pe care am avut-o la dvs. în birou, cu domnul Ticu
Dumitrescu. Venisem să vă cer sprijin în dosarul P35/2006 (genocidul
comunist și acoperirea lui după 1990) pe care îl deschisesem la
procuratura militară. Voiam să vedem împreună cum ar putea CNSAS/ul să
sprijine acest demers, împlinindu-și menirea, ce nu trebuie redusă la a
deconspira selectiv niște informatori. Ați arătat simpatie pentru
inițiativa mea. în schimb, spre stupefacția mea (și vreau să știu dacă
și a dvs.), domnul Ticu Dumitrescu m-a tratat cu neînțelegere, dușmănie,
agresivitate.
Fusesem colegi de baricadă în 1990 (el m-a cooptat între
fondatorii Alianței Civice) împărtășind aceeași poziție "radicală"
în multe
situații, încercînd să combatem tendința multora de
colaboraționism. Ne
arătasem reciproc simpatie. Eu am încercat să-l apăr de acuzațiile
unor
deținuți politici respectabili. El a transmis scrisoarea mea
deschisă către
Congresul foștilor deținuti politici, în care declaram că nu voi
recunoaște
statul român și nu voi reveni la practicarea normală a profesiei,
dacă nu
li se face lor dreptate (http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/scrisoaredeschisaafdp.asp.htm
). Așa am și facut. De aceea, domnul Dumitrescu m-a tratat cu
multă căldura
și considerație la reîntîlnirea noastră din 2005, cînd mi-a
înmînat albumul
foștilor deținuți politici, pentru a-l pune pe site (http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/afdpr/album_eroi/default.asp.htm).
Nu a semnat însă documentul lansat de mine la 8 mai 2006 "Apel
pentru înființarea
Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului" (http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm)
spunîndu-mi (la telefon) că el nu se poate delimita din păcate de
Comisia
Tismăneanu, deși știe că am dreptate.
Știți cumva ce s-a putut întîmpla pentru ca domnul Ticu
Dumitrescu să lupte după 2006 împotriva anchetării penale a crimelor
comunismului, el care după 1990 făcuse demersuri ample în acest sens?
Aveți vreo idee de ce a încercat în acea discuție să mă convingă să
retrag plîngerea P35/2006, să încetez orice act în direcția condamnării
în instanță a criminalilor comuniști și obligării statului român la
despăgubiri? Mi-a spus atunci (vă amintiți?) că pretențiile unuia ca
Vatamaniuc, sau Caraza (care primește indemnizație maximă pentru 24 de
ani de pușcărie) sînt o nerușinare, avînd în vedere cît de mult a
obținut el pentru foștii deținuți de la statul român (sărac, slăbit,
care nu trebuie lovit cu pretenții, tocmai acum cînd se duc tratative
pentru mărirea indemnizației acordate supraviețuitorilor). După explozia
cazului Orășel, el a lansat chiar un apel public în care cerea
deținutilor politici să nu recurgă la instanțe. I-am răspuns atunci
politicos că nu-i contest punctul de vedere, dar nici el nu-l poate
obliga pe un Caraza să se declare mulțumit și să nu ceară pedepsirea
criminalilor și confiscarea averilor făcute de ei. I-am explicat de ce
cred eu că statul român nu trebuie lăsat în fața pretențiilor pentru
holocaust, nedublate de calculul daunelor datorate victimelor
genocidului comunist. Și atunci, domnul Dumitrescu mi-a spus că va face
tot ce poate pentru a-l determina pe Voinea să închidă dosarul. Și
efectiv, pare a fi făcut demersuri în acest sens. E cam mult. Și
deasemenea e prea mult ca, după lunga istorie de colaborare dintre noi,
el să mă trateze, în fața dvs., de arivist periculos, care se cațără pe
suferințele deținuților politici. în revanșă eu i-am menajat imaginea,
pînă acum. Dar după 20 de ani, românii au dreptul la tot adevărul, ca să
poată judeca ce s-a întîmplat cu ei.
Vă rog deci, în măsura în care vă puteți exprima un punct de
vedere, să-mi răspundeți public la întrebarea: a fost atitudinea CNSAS
față de mine influențată și de Ticu Dumitrescu?
Dacă da, cum vă explicați această poziție? A fost doar
supărarea că am pus pe Internet opera domnului Cicerone Ionițoiu,
cu care
nu am reușit să-l împac? (http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/default.asp.htm)
. Sau era ceva mai grav, atitudinea mea contravenea unor
înțelegeri pe care
domnul Dumitrescu le acceptase, tulbura apele unui consens secret?
Dacă nu, de ce credeți că am fost tratat cu dezinteres sau
ostilitate de către cei care aveau sarcina să ducă CNSAS/ul spre o
împlinire? Mai sînt și alții care mă consideră un provocator periculos?
De ce atitudinea unora ca dvs. sau domnul Csendes față de inițiativa mea
au rămas izolate și nu au putut produce vreun efect?
Sper că simțiți că aceste întrebări personale, vizează
limpezirea evoluției societății civile.
Ioan Roșca, 25 august 2010
Nota: Claudiu Secasiu a fost președinte al Colegiului CNSAS. Actualul președinte al Colegiului C.N.S.A.S.este DRAGOȘ PETRESCU
Claudiu Secasiu s-a nascut la 27 octombrie 1964. Este absolvent al Facultatii de Istorie, sectia Istorie - Arheologie a Universitatii "1 Decembrie 1918", Alba - Iulia. Intre 1985 si 1991 a fost Custode la Muzeul de Istorie Brasov. Ulterior, a fost jurnalist si apoi documentarist la postul de radio BBC, Redactia Romana. In 1999 a fost nominalizat de PNTCD pentru Colegiul Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii. La 13 martie 2000, Claudiu Secasiu a fost ales in functia de secretar al Colegiului. Un an mai tarziu, a demisionat insa din functie, invocand motive personale, dar ramanand in continuare membru al Colegiului.
Lista membrilor Colegiului în 2010
DRAGOȘ PETRESCU,Președinte al Colegiului C.N.S.A.S.;VIRGILIU LEON ȚÂRĂU, Vicepreședinte al Colegiului C.N.S.A.S.;CONSTANTIN BUCHET,Secretar al Colegiului C.N.S.A.S.;FLORIAN CHIRIȚESCU, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.;LADISLAU ANTONIU CSENDES, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.;MIRCEA DINESCU, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.;CONSTANTIN TICU DUMITRESCU, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.(decedat);CAZEMIR BENEDICT IONESCU, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.; CLAUDIU OCTAVIAN SECAȘIU, Membru al Colegiului C. N.S.A.S.;LAURENȚIU TĂNASE, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.;CORNELIU TURIANU, Membru al Colegiului C.N.S.A.S.;
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|