Who's Online
Exista in mod curent, 94 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Istorie recenta: Valerian Stan. Procesul Goma: deruta magistratilor? (II)
Scris la Saturday, August 21 @ 18:30:00 CEST de catre asymetria |
Am văzut (...) cum, vrînd să
justifice atacurile trecute și viitoare ale clienților lor la adresa lui
Paul Goma, avocații unora dintre pârâți n-au avut nici cea mai mică
problemă să invoce denaturat și fraudulos nu mai puțin de trei hotărâri
ale Curții de la Strasbourg. Sigur că știam și știm și noi că vremurile
pe care le trăim nu sunt nici ele prea faste pentru dreptatea care
așteaptă demult să-i fie făcută lui Paul Goma în țara sa. La fel, știam
și știm demult cât de atent privesc uneori magistrații la mai marii
zilei și că unii dintre ei sunt atât de independenți încât singura
decizie pe care o pot lua ei înșiși e dacă poartă sau nu pălărie. Și
totuși, că judecătoarea din acest dosar nu va pune lucrurile la punct
măcar în această privință îmi era imposibil să mă gândesc. Cum ar putea,
îmi spuneam eu, să se facă judecătoarea că nu vede aceste lucruri când
înțelege și ea bine că acest dosar – c-o fi albă, c-o fi neagră – va
ajunge mai devreme sau mai târziu și la judecata istoriei? Biet naiv ce
sunt, am îmbătrânit degeaba... Bref: doamna judecătoare nu numai că nu a
pus la punct falsurile grosoloane care i-au fost propuse, dar și le-a
mai și însușit cu seninătate și, mai mult și mai grav, și-a adus ea
însăși „aportul” la măsluirea motivării unei sentințe rușinoase.
Procesul Goma: deruta magistraților? (II)
Procesul Goma : deruta magistrașilor II
Să continuăm, dară. Am văzut săptămâna trecută cum, vrînd să
justifice atacurile trecute și viitoare ale clienților lor la adresa lui
Paul Goma, avocații unora dintre pârâți n-au avut nici cea mai mică
problemă să invoce denaturat și fraudulos nu mai puțin de trei hotărâri
ale Curții de la Strasbourg. Sigur că știam și știm și noi că vremurile
pe care le trăim nu sunt nici ele prea faste pentru dreptatea care
așteaptă demult să-i fie făcută lui Paul Goma în țara sa. La fel, știam
și știm demult cât de atent privesc uneori magistrații la mai marii
zilei și că unii dintre ei sunt atât de independenți încât singura
decizie pe care o pot lua ei înșiși e dacă poartă sau nu pălărie. Și
totuși, că judecătoarea din acest dosar nu va pune lucrurile la punct
măcar în această privință îmi era imposibil să mă gândesc. Cum ar putea,
îmi spuneam eu, să se facă judecătoarea că nu vede aceste lucruri când
înțelege și ea bine că acest dosar – c-o fi albă, c-o fi neagră – va
ajunge mai devreme sau mai târziu și la judecata istoriei? Biet naiv ce
sunt, am îmbătrânit degeaba... Bref: doamna judecătoare nu numai că nu a
pus la punct falsurile grosoloane care i-au fost propuse, dar și le-a
mai și însușit cu seninătate și, mai mult și mai grav, și-a adus ea
însăși „aportul” la măsluirea motivării unei sentințe rușinoase.
Concret, ca să „motiveze” de ce îi refuză scriitorului
protecția care îi era și îi este garantată prin Constituția României și
prin Convenția europeană, magistratul a ales să invoce el însuși,
răstălmăcite, alte trei hotărâri ale Curții europene. Este vorba de
cauzele „Unabhängige Initiative Informationsvielfalt” și „Oberschlick”,
ambele împotriva Austriei, și „Dalban” împotriva României. Și în aceste
trei cazuri, ca și în celelalte trei invocate de pârâți, a fost și este
vorba despre condamnarea de către instanțele naționale a unor ziariști
(publicații) care aduseseră critici nu unui scriitor, ca Paul Goma, ori
altor asemenea persoane, ci unor politicieni și demnitari publici. în
cele două cauze împotriva Austriei, amintite mai
sus, fusese vorba despre politicieni din Partidul Libertății din Austria
și liderul lor de extremă dreaptă (fost parlamentar și guvernator al
unuia dintre landurile Austriei) Jörg Haider, iar în cauza împotriva
României de politicianul și demnitarul (fost senator PDSR) Radu Timofte.
în aceste cauze Austria și România au fost condamnate pentru violarea
Convenției europene (art 10 – „Libertatea de exprimare”). Și cu aceste
trei ocazii Curtea a reiterat insistent principiul după care în cazul
„politicienilor”, și în general al „funcționarilor publici”, limitele
libertății de exprimare sunt mai largi decât în cel al celorlalți
indivizi întrucât aceștia este firesc să accepte verificarea strictă a
activității și atitudinilor lor și, prin urmare, trebuie să de dovadă de
un grad mai mare de toleranță. Motivînd astfel, CEDO a făcut de fiecare
dată trimitere explicită la propria hotărâre – tocmai din 1986, dar
mereu actuală și de referință inclusiv pentru Curte – din cauza
„Lingens” împotriva Austriei. Hotărâre pe care, cum am arătat și
săptămâna trecută, au invocat-o și avocații calomniatorilor lui Paul
Goma – însă au făcut-o falsificat și manipulator, trecînd sub tăcere
faptul că libertatea de exprimare a ziaristului Peter Lingens fusese
apărată în raport nu cu un scriitor ori cu o altă asemenea persoană ci –
bineînțeles! – cu un politician și demnitar al statului austriac, Bruno
Kreisky, cancelar federal și președinte al Partidului Socialist
Austriac.
Așadar, recapitulînd: pentru a justifica cu orice preț
prejudiciile aduse prestigiului, onoarei și imaginii publice a
scriitorului Paul Goma, pârâții, avocații lor – dar, încă și mai grav,
instanța de judecată însăși – au invocat în mod denaturat și cu totul
nepertinent nu mai puțin de șase decizii ale Curții europene.
Și ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, instanța de
fond a mai „motivat” și că Paul Goma nu a făcut dovada că i-ar fi fost
adusă vreo atingere prestigiului, onoarei și dreptului la propria
imagine. Iar asta în condițiile în care în cererea de chemare în
judecată cât și pe întreg parcursul procesului am arătat în mod detaliat
și argumentat, inclusiv cu numeroase exemple din istoria mai
îndepărtată și mai recentă, că pentru orice persoană, indiferent de
statutul său – dar mai ales pentru una cu statulul intelectual al
scriitorului în exil – acuzația de antisemitism și negaționism
constituie o pată foarte greu de șters asupra prestigiului, operei și
vieții acesteia. Așa cum am arătat în motivarea apelului la sentința
Judecătoriei (dar și în cererea de chemare în judecată), „Caracterizarea
ca antisemit și negaționist expune pe oricine desconsiderării,
disprețului și oprobriului public, afectîndu-i în mod grav prestigiul,
onoarea și imaginea publică. Iar lucrul acesta se întâmplă cu atât mai
mult în societăți – precum cea românească – în care antisemitismul
(rasismul, xenofobia etc) și negaționismul (contestarea sau negarea
Holocaustului) nu constituie doar o abatere de la niște norme nescrise,
facultative, de ordin etic șamd, ci și o încălcare a legii sancționată
cu închisoare până la 5 ani – în conformitate cu art 5 și 6 din OUG nr
31//2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob”. Deși lucrurile acestea – care altfel sunt
pentru oricine clare ca lumina zilei – i-au fost arătate pe larg pe
timpul procesului, în „motivarea” soluției sale instanța de fond a
evitat să facă cea mai neînsemnată referire la ele. încât, așa cum de
asemenea am arătat în apel, „oricine citește sentința acestei instanțe
nu are cum să nu se întrebe: Cum poate să fie logic să se afirme că o
persoană care a fost acuzată prin numeroasele articole și alte materiale
denigratoare ale pârâților că a comis asemenea infracțiuni nu a suferit
niciun prejudiciu, nu i-au fost afectate în vreun fel prestigiul,
onoarea și dreptul la imagine?”
în sfârșit, pe timpul procesului la instanța de fond au fost
probate prejudiciile de natură foarte diversă pe care Paul Goma le-a
avut de suferit din cauza faptelor ilicite ale pârâților. A fost dat
inclusiv exemplul celor întâmplate în 2007, când, în considerarea operei
sale scriitoricești și a luptei de peste patru decenii împotriva
totalitarismului comunist, Consiliul local Timișoara i-a conferit lui
Paul Goma titlul de cetățean de onoare al acestui municipiu. Din cauza
acuzațiilor denigratoare care îi fuseseră aduse anterior în mod
sistematic de către pârâți și a afectării imaginii și prestigiului său
în unele medii ale percepției publice, ambasadorul Israelului la
București a intervenit pe lângă Primăria Timișoara ca lui Paul Goma să-i
fie retras titlul tocmai acordat. Intervenția diplomatului israelian nu
a avut rezultatul reclamat – ba dimpotrivă – atât pentru că scriitorul
și militantul anticomunist se bucură, deplin justificat, de aprecierea
timișorenilor și a majorității compatrioților săi cât și pentru că
demersul diplomatic în cauză încălcase un număr de norme elementare ale
relațiilor diplomatice, statuate în principal prin Convenția de la Viena
din 1961 (articolul 41, între altele). Deși deznodământul a fost
acesta, ca să mai pun și această ultimă întrebare, oare nu avea
judecătoarea chiar și numai în exemplul pe care l-am dat – și la care de
asemenea s-a ferit să facă orice referire în „motivarea” soluției sale –
o probă concludentă a răului cauzat lui Paul Goma de calomniatorii lui?
(New York Magazin, 5 mai 2010)
Procesul
Goma: deruta magistraților? (II), articol publicat in anul 2010
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|