Who's Online
Exista in mod curent, 44 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Legislatie: Ioan Rosca. Spolierea legala a multimii
Scris la Wednesday, August 11 @ 12:36:13 CEST de catre asymetria |
In ciuda agitatiei propagandistice, spolierea e perceputa dureros de perdantul de rind (cel care nu a apucat o halca suficienta din lesul national). Oricit ar incerca sa-l educe civic 'telectualii la moda, el stie cam cum merg lucrurile - oscilind intre furie neputincioasa, resemnare pasiva, vorbarie - supapa si hotie de legitima aparare. Mecanismele mai fine de spoliere ale "prostimii", tehnicile de defavorizare sistemica, difuzate discret in reguli strimbe si acoperite cu rafinamente ideologice/dogmatice, nu sint cunoscute. Captivul cognitiv percepe doar atacul tilharului asupra buzunarului, sau gestul spargatorului de banca, simte mituirea sau inselaciunea, vede ca unii se imbogatesc legal-miraculos. Nu si tainele jocurilor economice cu suma nenula, cele in care avantajul anumitor jucatori e acoperit, cu discretie si abilitate. Nu are instrumentele cu care sa poata vizualiza atacul bancii spargatoare. Sau verifica legitimitatea masurilor pauperizante "de austeritate". Sau urmari corectitudinea calculului pensiilor. Una e sa te prinzi ca fondurile de pensii din Romania au fost devalizate de mafii operind prin stat, ca pensiile speciale sint un transfer catre privilegiati - si alta e sa poti analiza daca principiile matematice de calculare a pensiilor sint corecte. Aici intervine "calculul actuarial" si este acut semnificativ ca despre el nu sufla o vorba "tehnicienii" care explica doct saracitului, de ce trebuie sa-si stringa cureaua in jurul viitorului cadavru.
Dupa 20 de ani, Romania culege roadele
Tranzitiei– De la echitate actuariala la politica anti-sociala
-(cap-IV-)-Ioan Rosca
In ciuda agitatiei propagandistice, spolierea e perceputa
dureros de perdantul de rind (cel care nu a apucat o halca suficienta
din lesul national). Oricit ar incerca sa-l educe civic 'telectualii la
moda, el stie cam cum merg lucrurile - oscilind intre furie
neputincioasa, resemnare pasiva, vorbarie - supapa si hotie de legitima
aparare.
Mecanismele mai fine de spoliere
ale "prostimii", tehnicile de defavorizare sistemica, difuzate discret
in reguli strimbe si acoperite cu rafinamente ideologice/dogmatice, nu
sint cunoscute.
Captivul cognitiv percepe doar atacul tilharului asupra buzunarului,
sau gestul spargatorului de banca, simte mituirea sau inselaciunea, vede
ca unii se imbogatesc legal-miraculos. Nu si tainele jocurilor
economice cu suma nenula, cele in care avantajul anumitor jucatori e
acoperit, cu discretie si abilitate.
Nu are instrumentele cu care sa poata vizualiza atacul bancii
spargatoare. Sau verifica legitimitatea masurilor pauperizante "de
austeritate". Sau urmari corectitudinea calculului pensiilor.
Una e sa te prinzi ca fondurile de pensii din Romania au fost
devalizate de mafii operind prin stat, ca pensiile speciale sint un
transfer catre privilegiati - si alta e sa poti analiza daca principiile
matematice de calculare a pensiilor sint corecte. Aici intervine
"calculul actuarial" si este acut semnificativ ca despre el nu sufla o
vorba "tehnicienii" care explica doct saracitului, de ce trebuie sa-si
stringa cureaua in jurul viitorului cadavru.
Cum se calculeaza pensiile individuale, presupunind ca sint
colectate si administrate corect? Doua principii sint considerate in
sistemele publice din intreaga lume: al contributivitatii (fiecare sa
primeasca proportional cu ce a depus) si al solidaritatii sociale
(ajutorul dat celor in situatie critica, de catre cei cu pensii mari).
Avind in vedere mizeria extrema in care traiesc dezmostenitii nostri,
modul incorect in care au fost ei jefuiti de stat si faptul ca
salarizarea in regimul comunist nu a reflectat meritele (ci deseori
obedienta - poate chiar criminala - fata de partid) te-ai fi asteptat ca
la noi, principiul solidaritatii sa fie puternic accentuat. Dar nu este
asa ….
Nu intru solidarism s-au zbatut parazitii Romaniei, cei care uzurpind
neintrerupt puterea in stat, au putut fixa reguli in favoarea
contribuabililor ce se infruptasera si pe alte cai din averea deturnata
din salarii si pensii. Stapinii au impus victimelor un sistem bazat pe
contributivitate (cu exceptia, asa cum am vazut - a judectorilor,
parlamentarilor, gardienilor - carora li s-a cumparat complicitatea -
prin pensii speciale).
Uitind cine sint "merituosii" pensionari cu punctaj ridicat, sa
admitem principiul proportionalitatii stricte, fara pic de solidarism.
Comunistii care agitau marota redistribuirii avutiei spre saraci,
opereaza in sens invers, adoptind teoria ca singura sansa a saracului e
mai rapida imbogatire a stapinilor sai.
Dar nu e numai asta. Pentru a arata cit de departe este publicul de
intelegerea ingineriei financiare, voi semnala secretul matematic al
masinariei care foloseste contributiile saracilor pentru plata pensiilor
celor bogati.
Pentru intelegerea schemei, trebuie cunoscut temeiul - de tip
asigurare - al calcularii pensiilor. Sa presupunem ca X contibuie 40 de
ani cu cite o suma anuala A, reprezentind 10% din salar. Iesind la
pensie la 65 de ani, el va primi - sa zicem, pentru simplitatea
calculelor - o cota anuala de 50% din salar, adica anual totalul a 5 ani
de contributie (tot pentru simplitate, nu vom tine cont de inflatie).
Daca X mai traieste 8 ani (deci pina la 73) el isi primeste inapoi
suma depusa. Dupa care, daca are norocul sa treaca de "durata medie de
viata", el primeste in continuare banii depusi de un alt contribuabil,
care a decedat mai devreme de 73 de ani (poate chiar si de 65…). Deci,
desi, dupa citiva ani de la pensionare, beneficiarul nu mai primeste
banii depusi de el, plata este corecta, echitabila si sustenabila,
pentru ca sistemul de pensie e o forma de asigurare colectiva si exista o
distrubutie statistica a duratei vietii (care tine de norocul/conditia
fiecaruia). Atita timp cit diferenta medie intre virsta decesului si cea
a pensionarii ramine 8 ani - jocul global e echilibrat si sistemul
trebuie sa functioneze.
Daca insa durata de plata medie se lungeste (creste longevitatea sau
scade virsta de pensionare) apare un dezechilibru - chiar daca fondul e
rezervat doar unei anume generatii (fenomenul platii de catre o
generatie, a creditului facut statului de alta - poate introduce noi
probleme, daca se modifica natalitatea si indicele de ocupare a fortei
de munca).
Evident ca, daca oamenii traiesc mai mult si vor aceeasi pensie,
trebuie sa se pensioneze mai tirziu sau sa creasca cota de contributie
anuala. Dar expertii romani care reduc astazi salariile si pensiile
pentru ca statul sa nu se mai imprumute inrobitor (cum a facut-o insa
fara rezerve, ca sa alimenteze cu proiecte firmele capusa) se fac nu vad
nici macar solutia folosirii celor 25% din salarii ca credit pentru
fondul de pensii, returnabil mai tirziu deponentilor, de catre un stat
multumit ca nu a mai fost silit sa se mai imprumute la banci).
Sa observam in trecere si faptul, mai mult decit suspect, ca
"analistii" crizei pensiilor din Romania, care ne tot trimit la situatia
grea din intrega Europa, nu compara duratele medii de viata din cele
doua medii !!! Dar una e sa platesti pensii de la 65 la 85 de ani (ca in
tarile occidentale) si alta e sa o faci de la 65 la 70, ca la noi nu-i
asa??? Cum e posibil sa stam mai rau, intr-o tara in care omul muncii
de-abia trece de virsta de pensionare?
Dar sa mai facem un pas. Asigurarile de viata si de sanatate nu cer
cotizatii egale, ci stabilesc cota fiecaruia in funcie de indicii de
risc personal, facind calcule actuariale. Categoriile umane cu riscuri
mai mari, platesc cotizatii mai mari - pentru aceeasi suma asigurata.
Exact la fel se procedeaza si in sistemele private de pensii. De aceea
pensiile femeilor si barbatilor - chiar daca au contribuit la fel anual
(cu suma A), nu sint identice.
Femeile se pensioneaza cu citiva ani mai devreme (deci cotizeaza mai
putin) si traiesc in medie cu citiva ani in plus. Rezulta o diferenta de
peste zece ani intre cele doua categorii, ca durata medie de incasare a
pensiei. Una e sa platesti 40(ani)*A(cota anuala) pina la 70 de ani si
cu totul alta 35*A- pina la 80….
Pentru a face "echitate actuariala" pensiile lunare ale femeilor in
sistemul de pensii private sint mai mici ca ale barbatilor (incit in
medie si in total - sa ridice fiecare, dupa cit a depus). In sistemul de
pensionare public, aceasta discriminare pozitiva a femeilor a stirnit
ample discutii si comunitatea europeana a trebuit, in 2009, sa dea o
decizie de justificare (prin rolul femeilor in reproducerea … noilor
generatii de contributori) a acestei incontestabile discriminari. In
unele tari se opereaza reglaje de echitate actuariala, atunci cind
cineva vrea sa iasa la pensie anticipat.
Justificarea discriminarii pozitive a femeilor pensionare poate fi
legitimata. Dar cum putem sustine discriminarea pozitiva in favoarea
pensionarilor… instariti? De la respingerea solidarismului ca principiu
de distributie a pensiei la acceptarea … contra-solidarismului (cei
saraci sa ii intretina pe cei bogati) e un salt cam mare.
Si totusi exact asta se intimpla in sistemul actual, secret pe care
cei interesati in perpetuarea schemei il ascund cu discretie. Mecanismul
e urmatorul: durata medie de viata a categoriei "saraci" e mai mica
decit media generala, iar a celor bogati mai mare (cine nu simte
validitea acestei afirmatii, tinind cont de costul intretinerii
sanatatii batrinilor si de modul ne-stresant in care s-au cistigat
salariile mari in Romania- poate face studii statistice.
Il previn ca statul roman nu a strins date despre corelarea intre
virsta decesului si avutie. Dar aceste date pot fi extrase usor din
gestiunea caselor de pensii: e suficient un tabel cu virsta si valoarea
la care inceteaza pensiile, prin deces). Apare probabil o diferenta
semnificativa intre duratele de viata- ca in cazul femeilor.
Categoriile cele mai defavorizate, nici nu prea mai apuca pensia in
Romania, crapa mai devreme de foame, lipsa de ingrijire si stres. Cu
totul altfel traiesc profitorii sistemului.
Batrinul securist/activist/ judecator, etc. isi primeste frumoasa
pensie timp de decenii, se poate ingriji bine si nu e tratat in spital
mai rau ca un ciine.
Lesne deci de aratat ca in aceste conditii o parte din banii
depusi de lucratorii saraci alimenteaza pensiile celor bogati!!!
Lucrurile pot fi prezentate si altfel. Daca s-ar face o segmentare a
sistemului de pensii (solutie foarte legitima) pe categorii de venit,
fondul de la /pentru saraci ar fi alimentat 40 de ani cu cote de 10%*s
si ar putea plati - la echilibru- saracilor pensionari 50%*s timp mediu
de - sa zicem 8 ani.
In schimb, fondul celor bogati, desi alimentat 40 de ani cu cote 10%S
(mult mai mari) nu ar putea plati decit tot 8 ani, cei 50%*S, dupa care
… trebuie alimentat din alta parte. Daca intre salariatii saraci si
bogati exista diferente a duratei medii de viata (accentuata de o
politica "anti-populista"), sistemul bogatilor longevivi se va
dezechilibra - ceea ce va forta: prelevarea banilor ramasi in fondul
saracilor (ne-epuizat, daca acestia sint exterminati rapid) sau de la
stat. Solutia corecta fiind cresterea cotei de pensie platite de
categoria longeviva, daca vrea sa foloseasca un fond echilibrat. Oricit ar fi de completate/rafinate aceste calcule, ele vor duce
la aceeasi concluzie: sistemul de pensii fara echitate actuariala
practicat acum este o forma de jefuire a contribuabililor pe care
saracia ii trimite mai devreme spre moarte. Daca nu sint schimbate
regulile strimbe ale acestui joc, el incita la genocid. De la eludare la
premeditare e o cale mai scurta decit am vrea sa credem. Dar cine sa se
impotriveasca, intr-o lume in care raul difuz nu mai este discernabil?
Am dat mai sus un exemplu privind modul in care
pseudo-simplismul, combinat cu complexitatea amplificata premeditat,
ascunde publicului fiziologia reala a jocurilor economice, sociale,
politice, conceptuale. Putem aborda multe teme in acest registru al
capturarii in paienjenisul regulilor de joc inechitabile - pentru a se
vedea ce se ascunde indaratul pretentiilor de tehnicitate si
profesionalism, cu care este contracarat ideologic "sentimentalismul"
solidaritatii sociale.
Sintem formolizati in propaganda formalista, noi telecetatenii
post-modernisti, inchisi in labirinturi conceptuale, rataciti in
virtualitati ambigui, infundati in nisipul miscator al relativismului,
indobitociti de ritmul cresterii (dezvoltarii distructive, cancerigene).
Voi exemplifica orbirea sistematica/sistemica cu un ultim
exemplu, care ilustreaza bizara incapacitate a expertilor de a ataca
problemele la radacina. Nu am auzit, in aceasta luna de delir analitic
pe problema pensiilor, nici un cuvint despre industria famaceutica - ca
posibila pista de actiune reparatorie.
Si totusi e evident ca principala problema a pensionarilor - carora
astazi li se taie din pensia de mizerie ramasa dupa devalizarea fondului
de catre uzurpatorii statului roman - este costul ingrijirilor
medicale. Reducerea lor prin optimizarea politicii medicale si
farmaceutice se impune oricarei analize cinstite.
Pina in 1989, Romania a avut un sistem medical functional si o
industrie farmaceutica de stat in crestere. Evident ca nevoia de
medicamente a omului batrin/bolnav poate fi speculata copios, folosita
ca o uriasa sursa de venit, ca o ocazie de "bisnitz". Un stat democratic
apara interesele masei cetatenilor bolnavi si nu ale unui grup de
intreprinzatori farmaceutici, care vor ataca piata pentru a impune
politica preturilor si a se imbogati fabulos. Cu atit mai mult se impune
orietarea pro-bolnavi, daca ei sint romani iar afaceristii farmaceutici
duc cistigurile afara.
Dar statul roman "eliberat" de comunism nu a consolidat ci a
destramat industria famaceutica publica, obiectiv strategic pentru
usurarea cea mai eficace a situatiei pensionarilor.
Nu a facut nimic pentru a apara sanatatea oamenilor de asaltul
ingineriei de "patente farmaceutice" (in acest domeniu, cheltuielile
materiale sint mici, preturile piparate practicate de rechinii sanatatii
fiind un tribut platit pentru un know-how obtinut si aparat cu mijloace
dubioase). Pina si Institutul Babes urma sa-si inchida productia de
vaccinuri, facind loc marilor achizitii de afara. Se creeaza toate
conditiile pentru "privatizarea" economiei medicamentelor.
Sa ne mai miram ca bocitoarele sortii tragice a pensionarilor
romani recomanda si inchiderea/privatizarea spitalelor (lasate total in
paragina, in timp ce mii de noi biserici s-au ridicat in toata tara -
pregatind probabil internarea masiva in cimitire). Se pledeaza pentru
declansarea competitiei medicale, a cursei inavutirii prin explotarea
bolii si batrinetii. Se face totul ca doctorii din Romania sa ia calea
informaticienilor, revenind in tara doar ca salariati de mutinationala.
Ca sa intelegi de ce nu se combat tendintele evidente ale
politicii antisociale, trebuie sa-ti amintesti un proverb chinez: e usor
sa trezesti pe cineva, in afara de cazul cind se face ca doarme.
Stiu bine gestionarii explotarii natiunii ce efecte ar avea intarirea
medicinii si farmaciei publice. Stiu bine ca bogatia unora nu se poate
valorifica deplin si ca dominatia nu se poate mentine usor fara
intretinerea unei saracii materiale si mintale suficiente.
Ei cunosc probabil si articolul de cod penal care defineste fara
echivoc genocidul:
"Savirsirea in scopul de
a distruge, in intregime sau in parte o colectivitate sau un grup
national, etnic, rasial sau religios, a unuia dintre urmatoarele
fapte[..] c) supunerea colectivitatii ori grupului la conditii de
existenta sau tratament de natura sa duca la distrugere fizica[..]". Dar
inainteaza intr-un genocid economic, necombatut de nimeni.
Aceasta e limita
Mioritei sau efectul unui complot? Sau mai curind realizam ca intr-o
societate captiva, domesticirea constiintelor e tot mai usoara… pe
masura ce reuseste. Restul vine de la sine.
Ioan Rosca 10 iunie 2010
|
Associated Topics
 |
|
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|