Romaniana:
Romani cu care ce mândrim
Interviu cu domnul Ioan Rosca: Procesul Comunismului
Motto: “Nu voi
accepta niciodată să mă joc de-a știința pe suprafața unui pam`nt în
care oasele
celor ce au luptat și suferit pentru condiția mea umană ZAC BATJOCORITE
DE
UITARE”. Ioan Roșca
De Gabriel
Teodor Gherasim, New-York
Gabriel
Gherasim:
Domnule Rosca, va rog dati-ne citeva date biografice.
Ioan Rosca:
M-am născut în 1958 în comuna Vama, județul Suceava. La absolvirea Liceului
Petru Rareș din Piatra Neamț (în 1977) eram pasionat de literatură,
filozofie (existențialistă) și matematică (premii la olimpiada
națională). La
absolvirea Facultății de Electronică și Telecomunicații din Iași
(1978-1983) eram interesat de filozofie, matematică (iarasi am primit
premii la
olimpiade naționale și internaționale), didactică și popularizarea
științei (am
încercat întai o lucrare de stat cu "Estetică și Dragoste în Predarea
Electronicii"…) și teoria sistemelor ("Analiza Sistemelor
Neliniare"
- fiind în final lucrarea mea de stat). Din 1983, am fost angajat
inginer la intreprinderea
Electronica București- secția Service- Piatra Neamț. M-am
ocupat aici
de cercetarea și explicarea funcționării și depanării aparatelor
analogice
(televizoare, etc). Am pus la punct și coordonat Centrul din Piatra
Neamț de
pregătire a depanatorilor din Electronica, scriind cursuri, caiete
service,
sisteme de testare. Din 1986 am virat către calculatoare, punind la
punct caiete
de depanare și programind soft de bază și de aplicație (de exemplu
sistemul de
boot pentru calculatorul personal CIP-Electronica, lecții de matematică,
etc.).
Am încercat să-mi public lucrările de popularizare a fiziologiei
sistemelor
tehnice - dar nu am găsit interes la edituri. în paralel, am făcut
intens
preparații, explorind modul în care puteam stimula înțelegerea
matematicii prin
probleme făcute în "pas de deux". Mi-am sintetizat observațiile despre
explicarea gindirii matematice și carențele învățămîntului românesc în
lucrarea
a doua de stat (1990) cu care am încheiat Facultatea de Matematică
- urmată la "fără frecvență", la București între 1984 și 1989. Pasiunea
mea
pentru studiul și practica "explicației" s-a adincit , făcindu-mă să
lansez (în
ianuarie 1988) un manifest "neoiluminist" (prin domnul Mihai Pelin -
despre care
nu știam pe atunci mare lucru), care urma să scoată materialul afară (la
Milano)
pentru publicare…Acest text a stat la baza platformelor de partid ("Al
Renașterii Spirituale", etc.) pe care le-am conceput și propus în
ianuarie 1990
- și îmi ghidează și azi cercetarea științifică.
In ceea ce
priveste atitudinea mea față de situația politică din România, m-am
mărturist în
"Scurtcircuit biografic", vezi:
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/biograf.asp.htm
Aș rezuma: nu
am intrat in jocul comunistilor (partid, etc.), i-am detestat, m-am
comportat
nonconformist și provocator - dar nu le-am opus rezistență politică,
explicită.
Ceea ce mi-a produs o acută criză de conștiință (rușine), care s-a
accentuat
după 1985 și m-a făcut să mă simt obligat, după 22 decembrie 1989.
Activitatea
mea civic-politic-contestatară e explicată în texte expuse în "Istoria
unei
contestații"
http://www.piatauniversitatii.com/ico/default.asp.htm
Am pus acolo
(în loc de semnatură) un rezumat telegrafic : "demisionat din FSN la 22
decembrie 1989 - ca protest pentru confiscarea revoluției,
participant la
mitingurile de protest din anul 1990; militant pentru formarea și
implicarea
elitei civice și politice - ca pavăză în calea contrarevoluției; de două
ori
grevist al foamei - în și pentru Piața Universității,
susținător
și explicator consecvent al idealurilor ei; fondator al Asociației
Dialog-Piatra
Neamț, al Alianței Civice naționale și din județul Neamț;
fondator al
Alianței Opoziției din Neamț, devenită Forum Antitotalitar,
devenit
Convenția Democratică; exilat, pentru a denunța tranșant
"legitimitatea"
"tranziției" și a încerca sensibilizarea Occidentului; demisionat din
CDR, în
noiembrie 1996, ca protest pentru alierea cu cei ce au stins revoluția;
autor a
unor intervenții explicative, viz`nd eliberarea conștiintelor și lupta
cu
dăunătorii; fondator al spațiului:
www.procesulcomunismului.com
initiator al
curentului "Acțiunea pentru Eliberarea României " (AER), susținut
prin
spațiul:
www.piatauniversitatii.com
Denunțînd
trădarea Revoluției, am părăsit România în 1992, emigrind in Canada, de
unde am
încercat să continui lupta pentru denunțarea și combaterea Tranziției
criminale.
Dar nu am avut succes, trebuind să mă resemnez la a arunca mesaje în
neantul
Internetului și la a-mi continua cariera științifică (compromisă de o
pauză atît
de îndelungată), în condițiile ingrate ale emigrării. După un studiu
dedicat
modelării fenomenului explicației - finalizat în teza de doctorat în
educatie
(Montreal, 1999), am condus (în cadrul Institutului LICEF de pe
lîngă
Teleuniversitatea din Montreal) o serie de proiecte de cercetare a unor
sisteme
de informare și instruire. In ultimul proiect de exemplu (LORNET) am
construit,
vezi:
http://www.lornet.org/eng/theme6.htm
arhitectura
conceptuală pentru sistemul TELOS - o infrastructură pentru
interconectarea tehnică și semantică pan-canadiană a repertoriilor de
resurse și
servicii educaționale. Orice încercare de a face lucruri similare în
România
s-a lovit de realitatea mafiotă neo-colonială. Cine mai poate opri
distrugerea
învățămintului românesc pentru a se face loc "instrumentelor evoluate"
fabricate
aiurea - o ocazie ideală pentru ghișefturi "de contractare" în numele
"tehnologizării educației"? Cine să sprijine inițiative ca aceea a
înzestrării
comunităților mici cu centre de exploatare a internetului pentru
optimizarea
trocului dintre micii consumatori și micii producători? in ultimul timp,
încerc
să unific cercetările mele privind fenomenul propagării cunoașterii,
sistemele
de "matching" informațional, instrumentarea unei democrații cu adevarat
participative și scoaterea la lumina a crimelor comunismului. Am propus
astfel
de proiecte și le voi prezenta anul acesta în c`teva congrese, sper`nd
să
stîrnesc interesul unor colegi cercetatori și instituții europene.
G.G.:
Care este rolul dumneavoastra in incercarile de a face un proces al
comunismului ?
I.R.:
Din ziua de 22 decembrie 1989 m-am dedicat acestei cauze. in paralel cu
încercarea de a provoca organizarea unei rezistențe politice și civice
eficace
împotriva neocomunismului cameleonic, am făcut demersuri ca să acordam
fostelor
victime atenția, respectul și sprijinul cuvenite. După ce am constituit
Alianța
Opoziției din Neamț, am cooperat și mai str`ns cu AFDPR Neamt, rezultatul
fiind descoperirea gropii comune de la Dealul Mărului
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/dealulmarpitesti.asp.htm
A urmat
primul meu Apel pentru Procesul Comunismului:
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/dmaruluiviitorul11oct90.asp.htm
Activitatea
noastra a scos din fire torționarii, care și-au descărcat ura reprimind
brutal
mitingul de comemorare a victimelor comunismului pe care l-am oganizat
la Piatra
Neamț pe 16 februarie 1990 (în urma acestor evenimente oribile
am intrat
în a doua grevă a foamei și am decis să părăsesc România , nerecunosc`nd
statul
condus de Ion Iliescu). Pe 7 septembrie 1991 am trimis o scrisoare
deschisă
congresului AFDPR
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/scrisoaredeschisaafdp.asp.htm
în care am
declarat că: "nu pot accepta participarea mea la constituirea
eșafodajului
știintific și cultural românesc, în condițiile în care societatea al
cărui
membru sunt nu este reabilitată prin consumarea unor acte elementare de
dreptate, prin pedepsirea vinovaților și despăgubirea morală a
victimelor lor "
și că " nu voi accepta niciodată să mă joc de-a știința pe
suprafața unui
pam`nt în care oasele celor ce au luptat și suferit pentru condiția mea
umană
ZAC BATJOCORITE DE UITARE". Incercarea de a ma ține de cuvânt
m-a costat
foarte scump, profesional, material și sufletește. Am alocat acestei
cauze
trădate de prea mulți, miezul acestor 16 ani irosiți – avind ca singură
satisfacție convingerea că fac ceva just.
In
septembrie 2004 , după o întilnire impresionantă cu domnul Cicerone
Ionițoiu și
o nouă înfruntare (la Montreal, în Piața României) cu tandemul
Iliescu-Teodorescu
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2004_2/default.asp.htm
"m-am
reactivat"- lansind cele două spații Internet: "Procesul
Comunismului,
Contrarevoluției și Tranziției Criminale" și "Piața
Universității
distribuită" , revenind în România, pentru a participa la
procesul
intentat emanaților. Am făcut și am scris mult în acești 16 ani. Am
formulat
platforme complete pentru combaterea comunismului și efectelor sale:
http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=588&year=2005&month=2.htm
Am încercat
să trezesc la acțiuni reale persoane care de 16 ani pozează în
lideri
anticomuniști, în analiști care disecă lupte trecute, evitind însă
deschiderea
unui front prezent. Nu mi s-a dat nici o atenție. Nici un ziar
din
România nu a vrut să-mi publice sau semnaleze textele. Ca și alții
îndepărtați
de "moderați"- sunt prea "radical". Probabil încă mă taxează de
"provocator".
In ciuda
consecvenței eforturilor mele și a posibilităților profesionale - nu am
fost
invitat în noile comitete, institute și comisii (decit ca… suport
tehnic) - deși
unii dintre membrii lor mă cunosc foarte bine. Nu va zic asta din
vanitate ci
pentru că marginalizarea mea discretă, invizibilitatea mea fără leac, au
cauze
profunde, ce merită scrutate
http://www.piatauniversitatii.com/news/default_editoriale.asp-year=2005&month=3.htm
G.G.:
Recent, Presedintele Romaniei a declarat ca-ti trebuie "dovezi
stiintifice"
pentru a condamna comunismul si genocidurile sale. Ce fel de dovezi
stiintifice
ai oferi Presedintelui Romaniei, si/sau acelor sprijinitori idealisti ai
comunismului din Vest, altfel chemati, "idiotii utili" (conform lui V.I.
Lenin),
-care sprijina comunismul si dupa colapsul acestuia-, pentru ca acestia
sa poata
fii convinsi de necesitatea condamnarii comunismului in Romania ?
I.R.:
Nu aveau nevoie de alte dovezi, pe langă oceanul mărturiilor publicate. E
o farsa, o diversiune - cu scopuri previzibile: să se simuleze
corectarea
situației, pentru a se închide dosarul cu c`teva scuze, fără alte
implicații.
Validindu-se astfel subtil și lucrările comisiei Wiesel - cu
urmări
morale și pecuniare previzibile pentru poporul român. Cine cere azi
dovezi? Cei
care au au închis arhivele dupa 1989, condamnind definitiv victimele
la moarte
nemingaiată (vezi dispariția lui Ion Gavrilă Ogoranu - unul din șirul
celor care
trebuie să dispară fără a strica "consensul" tăcerii) și protejind
îmbogățirea
călăilor și urmașilor lor?
G.G.:
Intr-un discurs de anul trecut, Presedintele Bush Jr. insusi isi cerea
scuze in
numele poporului american de Tradarea de la
Yalta
din 1945. In ce masura ai retineti drept responsabili pe anglo-americani
de
acest miselesc tratat, care a condamnat in secret Estul Europei la 50 de
ani de
sclavie ruseasca si comunista ?
I.R.:
Eu nu mai cred în lupta de principii dintre comunismul rus și
anticomunismul
occidental. A fost doar acoperirea propagandistică a unei
concurențe
geostrategice, o capitalizare a crimelor imperiului concurent.
Faze de
conflict, urmate de înțelegeri la masa verde, în care "luptătorii pentru
libertate" - folosiți un timp - sunt lasați balta sau chiar jertfiți. De
la
România condusă de la Washington prin Moscova, la România condusă de la
Moscova
prin Washington - rămânem o colonie penibilă. S-a vazut ce a însemnat
anticomunismul american dupa 1990, cind administrația SUA a cistigat
rapid alt
dușman, terorismul arab, menajind însă vechii "exponenți ai
răului" din
Europa de Est - cu care colaborează excelent.
G.G.:
Intr-o recenta incercare din partea reprezentantului Norvegiei la
Comunitatea
Europeana, de-a condamna comunismul din partea C.E. , aceasta propunere a
cazut
din cauza minoritatii de voturi in aceasta directie. In ce masura
retineti
responsabili de aceasta Partidele comuniste si/sau socialiste din Europa
de
Vest?
I.R.:
Nu toți comuniștii, socialiștii și intelectualii "progresiști"
occidentali au
fost agenții Moscovei - cum văd ca susțin unii. Nu toți au colaborat cu
regimurile comuniste sau au acoperit crimele lor. Dar marea
majoritate a
făcut următorul raționament: dușmanii dușmanilor (capitalismului pe
care-l
detestau dinăuntru) trebuie să fie menajați (sprijiniți). De
aceea au
tăcut și vor să acopere azi această tăcere. Eroarea aceasta e denunțata
de
Orwell - care arată în "1984" și "Ferma Animalelor" că două
regimuri
concurente pot fi AMBELE odioase. Nu are sens să iubești ciuma
pentru că
te-ai săturat de holeră, să crezi că e un leac al ei. Ființa umană
merită
mai mult dec`t domesticirea dură sau perfidă de către un sistem politic.
Intelectualii români anticomuniști (exasperați de atitudinea
pro-comunistă a
omologilor lor contestatari din Occident) comit exact aceeași greșeală,
în
oglindă: acordă capitalismului occidental cecuri în alb pentru că
ar fi
fost opus comunismului și se lasă confiscați de agendele propagandistice
ale
altora. In loc să caute mijloace de a apăra interesele
micilor
întrepinzători și profesioniștilor - proveniți dintre victimele
comunismului,
ridică ode penibile capitalismului corporatist - reprezentat la noi de
Baronii
Roșii. Și mustră pe criticii nedreptăților din Occident - exact
cum făceau aceștia, lăudind comunismul. E păcat că se
ratează
astfel șansa unei solidarizări a celor framintati de apărarea
drepturilor omului
și judecarea crimelor împotriva umanității, indiferent de culoarea
politică a
regimului care le comite. Eu nu doresc ca crimele regimului
dintre 1944
- 2006 să fie folosite ca justificare pentru reprimarea "celor de
stinga" prin
alte locuri din lume, după cum mă revoltă interzicerea opiniilor de
dreapta în
numele unor crime naziste. Eu vreau să tratăm subiectul sistemic:
istoric,
moral, juridic și economic. Cred că folosirea statului ("comunist",
"nazist",
"democratic") ca instrument de gestiune (totalitară sau manipulatorie) a
cetățenilor, ar trebui să ridice niște probleme de fond - ceea ce nu
convine
stăpinilor de aiurea. Dar acest punct de vedere, mă izolează de mulți
anticomuniști români.
G.G.:
Ce parere aveti despre impunerea candidatilor guvernamentali prin
presiunea
guvernului, la organizatii care cerceteaza crimele comunistilor ?
I.R.:
Modul în care a fost boicotată instalarea domnului Ticu Dumitrescu în
fruntea
“CNSAS” (Centrul National Pentru Studierea Arhivelor Securiatii)
și încercarea de a-l înlocui cu domnul Turuianu - spun multe. Chiar
și
soluția de compromis (numirea domnului Secașiu pentru o primă perioadă
de 6
luni, urmată de "rotații") este ingrijoratoare. Numirea domnului
Vladimir
Tismăneanu în fruntea "Comisiei Prezidențiale Pentru Analiza
Dictaturii
Comuniste Din România" și eliminarea - de către acesta - a
domnului Paul
Goma sunt o batjocura, împotriva careia am reacționat, lansind un Apel:
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm
semnat
(printre multi altii) de :
-Gheorghe
CALCIU DUMITREASA - fost deținut politic, 21 de ani de închisoare
(1948-1964,
1979-1984)
http://www.sfantacruce.org/Parintele-Calciu.htm ;
-Grigore
CARAZA - fost deținut politic, 21 de ani de închisoare (1949-1964,
1970-1977)
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/gcaraza/aiud/default.asp.htm
;
-Constantin
DOBRE - fostul conducător al grevei minerilor anticomuniști din Valea
Jiului,
1977 ;
-Paul GOMA
http://paulgoma.free.fr/;
-Cicerone
IONIȚOIU, fost deținut politic, autor a numeroase cărți de analize și
mărturii
și a unui rechizitoriu făcut pe baza lor
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/default.asp.htm
-Remus RADINA - fost deținut politic
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/rradina/default.asp.htm
Gavril
VATAMANIUC - veteran de război, luptător în rezistența din munți, fost
deținut
politic
In acest
Apel am semnalat problema de fond: statul român, care ascunde de
16 ani
adevărul și protejează vinovații, nu poate fi lăsat să se condamne
singur și să
stabilească el reparațiile, la masa verde. El trebuie să aibă în
față un
Comitet, care să reprezinte cu adevărat interesele victimelor. Și
printre
acestea, nu am în vedere numai urmașii celor asasinați sau foștii
deținuți
politici, ci și categorii de care se vorbește rar, sau de loc:
muncitorii prost
plătiți în lagărul de muncă, țăranii folosiți ca vitele în CAP, tinerii
talentați cu cariera distrusă, oamenii siliți să manînce p`inea
exilului,
etc.
G.G.:
Cui credeti ca ai e frica de un proces al comunismului in
infrastructura
Romaniei ?
I.R.:
Multora. Mai întai vinovaților dinainte de 1989. Apoi profitorilor de
după
(făcand parte de altfel din aceeași rețea cu primii). Dar și românilor
care au
asistat pasivi (sau chiar au contribuit) la distrugerea României în
această
Tranziție Criminală. Nici cei care s-au proclamat "elite politice"
și
"civice", colaborind însă cu tovarășii la legitimarea acestor 16 ani,
mulțumindu-se cu mici chilipiruri și poze contestatare inofensive,
înfundind
rezistența în sterilitate- nu doresc de loc să judecăm situația… din
2006 spre
trecut. Vor să ne oprim la 1989, sau chiar prin 1964. Probabil
că,
după încă 20-30 de ani, se va aprinde și interesul "analiștilor" pentru
crimele
perioadei actuale. Cam atunci vom fi invitați și în arhive, ca sa aflăm
cine a
împiedicat eliberarea României după 1989.
G.G.:
Si totusi, ce s-a intimplat in "Revolutia" din 1989 ?
I.R.:
Cea din 1989 a fost confiscată. Știe toată lumea cum, de
cine și
de ce. Cea din 1990 a fost trădată. Puțini știu cum, de
cine și de
ce. Am luptat împotriva acestui furt și a acestei trădări - cu efecte
catastrofale asupra destinului României - și am scris suficient. Ultimul
meu
gest este darea în judecată a marilor vinovați
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2005/docs/declaratie.asp.htm
Am depus un
dosar enorm la procuratură (în cadrul anchetelor conduse de generalul
Dan
Voinea) - în susținerea plingerii mele, legate de evenimentele din
Piatra Neamț
(1990). Au inceput audierile martorilor. Dar ancheta merge greoi.
Revoluția începută în 1989 a agonizat și s-a stins, în timp ce mulți se
intrebau
retoric ce s-a întîmplat în decembrie, în loc să continue treaba
începută
atunci. Azi încă se consumă tacit acest eșec monumental, o
rușine de
care națiunea română nu se va putea spăla citeva secole.
G.G.:
Exista un post-comunism in Romania, sau raminem in neo-comunism ?
I.R.:
Nu sunt pasionat de terminologie. Deși știu că e folosită eficace
de
"Ministerele Adevărului" (Orwell). Concentrindu-ne pe sintagme
("comunism",
etc.) vom lăsa să ne scape din mină criminalii, travestiți (transformați
cameleonic) în capitaliști. Dar degeaba am alertat din 1990
opoziția
(PNL, PNȚ) că susține teze și acțiuni perfect convenabile tovarășilor
neo-patroni. Nu i-a intersat. Aveau alte agende (de recuperat niște vile
și
moșii- CU ORICE PREȚ). Cine are nevoie acum de stabilitate
capitalistă
pentru a-și exploata liniștiți prada? Foști tortionari și jefuitori
îmbogățiți.
Ei vor înnăbuși în singe orice revoltă populară a celor dezmoșteniți,
invocind
legalitatea și proprietatea. Și asta pentru că "elita"
anticomunistă
care a monopolizat arena izolind într-un con de umbră luptătorii fară
arme de
marketing- nu a înțeles că întai se duce la capăt o revoluție și apoi se
poate
trece la "normalizare". "Fără violență" au țipat poeții dizidenți în
1990. Si
așa a fost. Dacă nu se confiscă avuțiile acaparate în acești 16
ani prin
smecherii, de clica securicomunistă, nu se face decit operetă
anticomunistă.
Dar eu nu am reușit să conving nici un partid să-și asume o platformă
justițiară
fermă, apărind populația dezmoștenită- și trimisă direct în brațele
Vadimo-
Iliești.
G.G.:
Romania a declarat ca o sa impuna din acest an vize, etnicilor romani
din
Basarabia. Acelasi lucru va fii valabil si cu etnicii romani din Nordul
Bucovinei, Herta, Bugeac. Cui serveste acest reinoit apartheid
al
Romaniei, contra altor romani?
I.R.:
Nu stiu cit e de adevărat că Occidentul ne-a impus părăsirea Basarbiei
și
Bucovinei - ca o condiție de integrare. Posibil. Dar asta nu
justifică
nesimțirea unei generații care va ramane în istorie ca trădătoare. Si
nici
ștergerea creierelor practicată pe ambele maluri ale Prutului - nu va fi
o
scuză, la scară istorică. Păcat de sufletul celor cazuți
pe
frontul de est, păcat și de plăieșii jertfiți de Ștefan - pentru ca
stranepoții
lor, mondializați subit, să ceară în genunchi dispariția autonomiei
României.
Neamul românesc trebuia să găsească o ieșire în chinga dintre talpa
represivă
rusă (lovind din est) și noul mercantilism (pragmatism) - lovind din
vest.
în numele "integrării", noii stăp`ni ai României se vor înțelege cu
banda
dinăuntru și nu ne vor lasă să facem Procesul Comunismului.Trebuia măcar
să
cerem garanții Europei că ne va respecta dreptul de a ne extirpa
cangrena (sau
chiar că ne va ajuta să o facem)- înainte de a se întinde și la alții.
Dar cine să o facă?
G.G.:
In vacanta de primavara, profitind de plecarea elevilor acasa, "Liceul
Romano-Francez Gh. Asachi" din Chisinau, a fost rebotezat
(literar)
peste noapte in… Liceul "Moldo-Francez".
Aceasta este o ultima initiativa comunista a Chisinaului, dupa infamul
dictionar
‘moldo-roman’
si infama
istorie a poporului ‘moldovenesc’ de a ghettoiza pe
romanii din
Basarabia in neam ‘moldovenesc’. Cui serveste politica de re`not apartheid
al Moldovei, contra acestor romani ?
I.R.:
Am semnat si eu protestul, în apărarea sutelor de elevi care au iesit in
strada
in protest contra acestei actiuni lase de falsificare a neamului nostru
si in
apararea celor patru elevi care au spart cuvinul ‘moldovenesc’ din semn
si au
reaplicat cuvintul ‘roman’ inapoi peste titlul liceului. Directorul
licelui a
pus inapoi cuvintul ‘moldovenesc’ si cei patru elevi sunt acum acuzati
de
‘vandalism’ si li se intenteaza proces penal la Chisinau. Desi am
semnat
]ns[ cele de mai sus, nu mă împiedică să fiu conștient de CÎT
SUNT DE
SINGURI și navigînd "contra-curentului" acesti tineri romani din
Basarabia
Romana.
Identificarea națională nu mai e la modă, ba chiar începe să fie
denunțată
ca retrogradă de bursierii formați în cuptoarele academice de azi.
Vom
plăti cumplit faptul că elitele românești s-au pus în slujba unor
agenturi și
curente ideologice străine, devenind cureaua de transmisie care va
organiza
neo-colonizarea României.
G.G.:
Un proverb romanesc spune ca mai devreme sau mai tirziu adevarul va iesi
la
suprafata. Cind credeti ca va iesi la suprafata Holocaustul Comunist din
Romania/Moldova, care este parte marcanta din cei peste 1,000,000 de
oameni
ucisi de catre comunisti, de la inceptia Partidului Comunist si pina in
prezent
(Cartea Neagra A Comunismului) ?
I.R.:
De ieșit, adevărul a ieșit parțial și va mai ieși, umplind poate mii si
mii de
cărți și baze de date. Dar vă întreb eu : cind va mai ieși la
iveală genul
de români (oameni in general) care să citească cu interes aceste
informații și
să acționeze în consecință?
G.G.:
Multi romani din SUA/Canada care au venit in Nord-America exclusiv
pentru
motive economice (unii chiar din aparatele Securitatii si al Comitetului
Central), sunt nepasatori fata de necesitatea cunoasterii atrocitatilor
comuniste din tara. De ce ar trebui totusi sa le pese?
I.R.:
E greu să distingi părăsirea din motive economice de contestarea
politică. Mulți oameni onești nu au mai putut respira aerul fetid al
Tranziției.
Eu m-am întors acasă de 5 ori în ultimii 16 ani - în speranța că
voi
participa la reluarea luptei. Și a trebuit să plec din nou, de fiecare
dată,
dezgustat, revoltat, turbat - pentru a mai ciștiga niște bani -
altfel
decit lucrind în plasa lor murdară. Nepăsarea are deci cauze. Ele
trebuie
înțelese pentru a fi tratate. M-am gindit mult la cum ar trebui procedat
pentru
a sensibiliza românii la procesul distrugerii țării lor. Am și niște
idei, niște
proiecte. Dar ar trebui să fim mai mulți, să formăm un curent - pentru a
nu ne
irosi în eforturi sterile.
G.G.:
Alti romani, se declara ‘apolitici’, specificind ca ei cauta numai
‘imparatia
Cerului’ -sn special in unele curente neo-protestante
fundamentaliste-. Se poate ajunge la imparatia Cerului intorcind capul
in partea
opusa a atrocitatilor comise de comunisti (inclusiv fata de unele
curente neo-protestante)?
I.R.:
Apolitismul e o ipocrizie, care a făcut mult rău și care mă
revoltă. Un
eufemism pentru egoism, automulțumire și nesimțire. E obligat
cineva să
ne clădească o lume corectă (inclusiv Isus Cristos) ? Cine dorește să
profite de
avantajele și atmsofera unei societăți structurate just, în care munca
și
calitatea să fie recunoscute și stimulate - trebuie să contribuie ei
la stabilirea regulilor faste ale jocului. Tineti minte si proverbul
romanesc:
“Dumnezeu iti ofer[, dar nu iti baga cu de-a sila-n sac”?
Cu privire la
intelectualii ‘apolitici’ (pentru ca sunt si din acestia destuli): la
inceputul
anului 1990 am fost refuzat de intelectualii pe care-i invitam să se
implice în
organizarea rezistenței - în numele pasiunilor lor profesionale. Intre
timp s-au
aranjat binișor, formeză o adevărată ‘opozantură’, plătită să latre din
cind în
cind, fără a mușca. M-am stăpinit atunci să-i intreb: dar
eu si
altii implicati "In strada" nu aveam dreptul la a-ne împlini cariera și
conturile de bancă, în loc să le facem zob - într-o luptă pierdută din
lipsă de
combatanți? O fac acum. Acuz! De aceea nu sunt simpatic multora.
Important, ca să apară o luptă adevărată e să se afle că avem soldați,
dar sunt
conduși
de falși generali.
G.G.:
Multi romani din exil au scris carti (auto)biografice despre
Holocaustul
Comunist. Unde pot trimite copii dupa lucrarile lor pentru biblioteca
cercetarilor dumneavoastra si cum puteti fii contactat dumneavoastra in
general
?
I.R.:
Noi, cei care organizam spațiul Procesul Comunismului,
Contrarevolutiei si Tranzitiei criminale (și nu suntem mulți)
facem
muncă voluntară. Nu e usor. Nu suntem subvenționați. Putem trata și
manuscrise
importante (cum au fost lucrările domnului Ionitoiu) prin proiectare,
transformare în text electronic, corectare, etc. Dar preferăm net
formatul
electronic (documente word, eventual comprimate și atasate la email),
pentru a
ciștiga timp. Primim aceste contributii pe adreresa
contributii@procesulcomunismului.com
Tot acolo pot
si eu fii contactat!
G.G.:
Multumesc!
I.R.:
Si eu