|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 69 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Istorie recenta: Paul Zahariuc. Dosarele strict-secrete ale Biroului de Securitate Murgeni (I) Scris la Monday, June 15 @ 15:34:37 CEST de catre asymetria |
Modul de organizare al Securității din Români a reprodus cu supușenie și precizie modul de organizare al SMERSH-ului („Moarte spionilor !), vârful de lance al NKVD-ului (serviciul secret sovietic) așa că putem afirma, fără să greșim, că Securitatea românească a întrunit toate elementele și cutumele unei organizații teroriste, măcar în perioada 1944-1965. Dacă în Siguranța statului mai erau și oameni școliți, atunci în Securitate au fost angajați bădărani inculți, mai buni la mânuit ghioaga decât la scrierea unor rapoarte. Ca orice serviciu secret, și Securitatea și-a racolat diverși informatori, fără de care ar fi sucombat din lipsă de activitate. Hoarde de asasini și criminali de drept comun s-au angajat în noua structură numită Direcția Generală a Securității Poporului. Moto : „Istoricul nu acceptă dogme, nu reprezintă nicio interdicție, nu cunoaște tabu-uri. El poate să fie incomod (…). într-un stat liber, nici Parlamentul, nici autoritatea judiciară nu are dreptul să definească adevărul istoric. Politica statului, chiar animat de cele mai bune intenții, nu este politica istoriei”. („Libertate pentru Istorie” ! Apelul istoricilor francezi din 12 decembrie 2005. Apud, Gheorghe Buzatu din lucrarea „Trecutul la judecata istoriei”, București,2006) Dosarele strict-secrete ale Biroului de Securitate Murgeni (I) Oficial, Securitatea a fost înființată prin decretul nr.221/ 30 august 1948 al prezidiului Marii Adunări Naționale a Partidului Muncitoresc Român dar în realitatea ea a început să funcționeze imediat după 23 august 1944 când trupele sovietice au ocupat toată țara. înființarea unei structuri fidele pușcăriașilor bolșevici de pe la noi ajunși la putere, a fost o prioritate absolută a rușilor având girul primit direct de la Kremlin, unde „tătucul”, între două stacane cu votcă, se gândea la halca mare de Europă cu care îl „împroprietărise” urdurosul Churchill, peste voința popoarelor acestor state. Modul de organizare al Securității a fost milimetric respectat după modul de organizare al SMERSH-ului („Moarte spionilor !), vârful de lance al NKVD-ului (serviciul secret sovietic) așa că putem afirma, fără să greșim, că Securitatea românească a întrunit toate elementele și cutumele unei organizații teroriste, măcar în perioada 1944-1965. Dacă în Siguranța statului mai erau și oameni școliți, atunci în Securitate au fost angajați bădărani inculți, mai buni la mânuit ghioaga decât la scrierea unor rapoarte. Ca orice serviciu secret, și Securitatea și-a racolat diverși informatori, fără de care ar fi sucombat din lipsă de activitate. Hoarde de asasini și criminali de drept comun s-au angajat în noua structură numită Direcția Generală a Securității Poporului. în acei ani nebuni, țintele principale ale „lucrătorilor” securiști erau intelectualii, preoții, așa-zișii chiaburi dar și oamenii simpli care nu-și predau integral cotele de tot felul sau care, la un șpriț, cereau muzicanților pe la vreo nuntă să le cânte Hora Unirii sau Deșteaptă-te, Române ! „Cerem cazuri concrete de dușmani ai regimului democratic” Existența unui birou de securitate la Murgeni (orășel în fostul județ Tutova, acum Vaslui), nu trebuie să ne mire, deoarece, în acele vremuri, târgul Murgeni era reședința Plășii cu același nume, apoi a raionului, după 1950. Acest birou era subordonat Direcției Regionale de Securitate Bârlad, al cărei comandant era maiorul Gligor Viorel, secondat de căpitanul de securitate Moldor Lucian. Pe parcurs, aceștia vor fi schimbați cu alții. Cu toate că acțiunea de repatriere forțată în URSS a basarabenilor și nord-bucovinenilor fusese finalizată încă din 1945, totuși, mulți dintre aceștia au reușit să se salveze de la moartea sigură pe care le-o rezervase Stalin, ascunzându-se prin toate ungherele României. Pe 16 februarie 1951, regionala Bârlad trimitea biroului din Murgeni următoarea adresă : „…vă facem cunoscut, pentru a lua măsuri din timp, ca la fiecare 20 ale lunei să ne fie înaintate sintezele în problema Basarabenilor și Evreilor care să cuprindă manifestările și stările de spirit ale elementelor dușmănoase din rândul acestora. Totodată vă atragem atenția ca sintezele să nu cuprindă generalități ci numai fapte concrete și date și relații complecte despre cei în cauză”. Peste câteva zile, șeful biroului din Murgeni, locotenentul de securitate Crețu Gheorghe, dă un răspuns liniștitor celor de la Bârlad, cum că aceste categorii de cetățeni își văd de treabă și nici nu se putea altfel, credem noi, dacă ne gândim la câte tribulații fuseseră supuși, cel puțin basarabenii. Pe 15 mai 1951 este trimis la Bârlad un tabel cu 25 de refugiați basarabeni și nord-bucovineni aflați pe raza raionului Murgeni în comunele : Fălciu, Murgeni, Blăgești și Cavadinești. Este demn de remarcat faptul că pe antetul hârtiei oficiale era scrisă noua titulatură a Securității și, zicem noi, cea mai aproape de adevăr : Direcția Securității Statului, în loc de Direcția Securității Poporului. Niciodată această structură criminală n-a apărat poporul, ci doar statul totalitarist comunist până la ultima secătură moartă în decembrie 1989. După cum spuneam anterior, „foamea” de informatori era mare așa că sergentul major Rotaru Ion de la Murgeni promitea mahărilor de la Bârlad că în cel mai scurt timp va recruta din rândurile refugiaților „elemente devotate partidului și clasei muncitoare”. Orice nouă măsură represivă îndreptată, în special, împotriva țărănimii producea, inevitabil valuri în lumea satelor așa că Securitatea, prin ticăloșii săi informatori, aducea la cunoștința mai-marilor săi starea de spirit a cetățenilor, sub forma unor „note informative” periodice. într-un raport datat 19 ianuarie 1949, se arătau următoarele : „…1). Nu se observă nici o activitate a partidelor de opoziție ; 2). Partidele subversive și PNȚ. Nu se manifestă pe față însă totuși se crede că această acțiune se menține periculoasă față de regimul democratic (sic ! n.n.) ducând o propagandă de la om la om verbal. 3). Partidele din F.D.P. (Frontul Democrației Populare n.n.). P.M.R (partidul muncitoresc român n.n.) duce muncă de lămurire (păi, se putea altfel ? ! n.n.) în rândurile masselor asupra planului economic general pentru îndeplinire înainte de timp (…). 4). Nemulțumiri din punct de vedere social și economic. Asupra reformei administrative de Stat cât și a Consiliilor Populare se speră de MUNCITORII SĂRACI ȘI MIJLOCAȘI (subl. ns.) spre o viață nouă ear ce-i bogați nu văd bine această reformă (…). Acei cari au împrumuturi prin Bănci sunt îngrijorați că nu vor mai putea plăti aceste sume din lipsă de bani. Cu banii primiți de pe anumite cereale de anumiți producători agricoli nu pot face față la plata impozitului agricol cât și la cheltuelile casnice (…). Funcționarii de Stat sunt mulțumiți cu salariile care le primesc pe motiv că mai primesc și cartele pe puncte. 5). Reforma Miliției nu este văzută bine de acele elemente cari le este teamă că vor fi scoși toți afară și înlocuiți cu elemente tinere”. Pe 12 februarie 1949, căpitanul de securitate Marin Huidan de la Bârlad cerea un raport pe marginea discuțiilor dintre țăranii „…nemulțumiți că la cooperative nu se găsesc stofe și pânzeturi pentru îmbrăcăminte, spunând că ei sunt slugile muncitorilor de la orașe, cărora li se poartă grija de a avea îmbrăcăminte”. în continuare, acest căpitan cerea date concrete și numele „agitatorilor” pentru a fi deferiți justiției. Vai și-amar de cei care au intrat pe mâinile acestor călăi care împrumutaseră metodele de tortură din negura evului mediu ! în dreapta acestui document, jos, se semnase și locotenentul de securitate Udrea Malanca. Biroul de Securitate Murgeni răspunde cu promptitudine acestei solicitări dar la capitolul „dușmani ai poporului” nu poate da niciun nume, deoarece „…această nemulțumire domnește în general”. Pe 19 ianuarie 1949, plutonierul Coman primește o notă telefonică aproape ultimativă în care disperații de la Bârlad cer din nou nume de persoane care „…vociferează contra Reformei Administrative”. Cei de la Murgeni se dau iarăși bătuți însă măgăreața trebuia să cadă pe cineva, și anume pe cine ? Pe „…anumite pături reacționare (cum altfel ? ! n.n.) burgheze care comentează că tot ce face Guvernul este în defavoarea lor și că numai un nou război îi va scăpa”. Pe 21 februarie securitatea din Murgeni trimite la Bârlad, în sfârșit, și nume de reacționari. Astfel : „…partidele din opoziție și suversive (sic !) se observă că se organizează se observă alianță între C.D., I.D., I.G., N..M., T.T. și E.N., toți din comuna Murgeni care se adună de două ori pe lună la C. D (…)”. Tot Bârladul cerea Murgeniului numele preoților care au făcut parte din Partidul Național Popular, ce la acea dată se auto-desființase, și cum anume comentau evenimentele cotidiene. „Se simte neîncrederea în munca dusă de PMR” într-o informare din 29 februarie 1949, securistul de serviciu de la Murgeni scria negru pe alb la capitolul „Nemulțumiri din punct de vedere social și economic” următoarele : „…în general se simte neîncrederea în munca dusă de PMR, spunând că totdeauna se promite îmbunătățirea situațiilor dela Cooperative dar până în prezent nu se cunoaște nimic în special la mărfurile de îmbrăcăminte și încălțăminte”. Cam alambicat stilul tov-ului „plotoner” major Coman de la Murgeni, dar noi n-am făcut altceva decât am transcris un document original. Tot acesta continua cu o constatare întemeiată : „…țărănimea mijlocie și burgheză referitor la o colectivizare a terenurilor agricole (…) având încredere că peste puțin timp se va face colhoz și nu vor mai fi stăpâni pe terenurile lor. Pensionarii și IOVR (invalizi, orfani și văduve de război n.n.) speră (sic ! n.n.) din zi în zi că nu vor mai avea pensia, le va fi ridicată de minister”. După cum se știe, așa s-a și întâmplat cu IOVR-iștii, dar numai cu cei care au luptat împotriva Rusiei bolșevice, de parcă ar fi fost vinovați cu ceva ! Referitor la naționalizarea ultimelor 50 de ha. ale foștilor moșieri, dimpreună cu conacele, acareturile și inventarul agricol tot securistul de la Murgeni notează într-o informare (cu mare bucurie !) următoarele : „…populația săracă și mijlocie a primit cu satisfacție această reformă, caz concret care am auzit, comentânduse de către Petre A.S., Ion M., Iftime D. din comuna Murgeni care spuneau că bine a venit această lege întrucât acești trântori acele moșii nu a fost câștigate prin muncă cinstită. La fel a comentat și Gheorghe D. din comuna Șuletea. La Murgeni a fost o manifestațiune la apariția legii exproprierii acestor bunuri agricole, prezidată de niște tovarăși dela Partid care a fost primită cu aplaude (sic ! n.n.) și urale de cei prezenți. Cheaburimea nu a văzut bine această lege și a auzit de cătră mine pe Iorgu M. propetar a 6 ha. și o fabrică de scărmănat lâna și piuă de sumane dar și Iftime P. cu 8 ha. loc arabil, amândoi din Murgeni, că o să vie și rândul nostru la foit. Sa mai opservat (sic ! n.n.) o mare tristețe la cei cu peste 5 ha. teren precum și la Comercianții de băuturi spirtoase”. Această notă informativă era răspunsul la solicitarea securității din Bârlad, cu privire la starea de spirit a populației vizavi de confiscarea averilor foștilor moșieri. O mare nedreptate făcută foștilor angajați ai proprietarilor de pământ trimiși în șomaj fără plată (în cel mai bun caz !), a fost aceea că la naționalizare zeloșii comuniști au confiscat „la grămadă” și unele bunuri ce le aparțineau. De exemplu, femeii Tasia Popa, îngrijitoare de păsări la Ferma Juvara din Murgeni, i-a fost confiscată o „vită cornută” ce era în cireada fostului boier. Șefului de cultură de la ferma Zorleni, Ion N. i-au fost ridicate de aceiași tâlhari cu carnet roșu în buzunar, toată lenjeria și hainele ! Foarte interesantă ni s-a părut și nota informativă nr. 269/26 mai 1949 : „…în raza Biroului nostru se comentează de către numitul Constantin T. din comuna Puntișeni că în curând vor veni 2 500 000 (sic ! n.n.) de avioane americane și vor debarca în România. Numitul Nechita B. din comuna Stoișești, satul Miclești a spus cetățenilor că până în ziua de 1 mai vor veni americanii, la fel și sora acestuia Elena B. se roagă să ploae cu foc să ardă TOȚI COMUNIȘTII (subl. ns.), că din cauza lor nu plouă și-i secetă. (…) Numitul Gheorghe C. din comuna Șuletea, când se întorceau cetățenii de la Bârlad (probabil, de la defilarea „oamenilor muncii” n.n.) a spus că «v’ați dus la Bârlad ca să’i țineți la putere ». (…) Se găsesc infiltrate elemente dușmănoase regimului în organismele politice, dar care nu se manifestă”. Plata în contul URSS a despăgubirilor de război care nu se mai termina, a determinat guvernul „de democrație populară” să inventeze și să aplice, cu ajutorul Miliției și Securității, noi și costisitoare impozite care apăsau greu asupra bugetelor bieților țărani, și-așa ajunși la capătul puterilor… Regionala de Securitate din Bârlad cerea celor de la Murgeni note informative detaliate cu starea de spirit a populației din mediul rural, deoarece aceasta era cea mai afectată de birurile care nici pe vremea fanarioților nu fuseseră atât de multe și de dure. Iată ce cereau ofițerii de securitate de la „centru”, Marin Huidan și Udrea Malanca, omologilor din Plasa Murgeni : „…suntem informați că în raza Serviciului Dvs., Organele Fiscale au trecut la aplicarea de sechestrare cu ridicata. Această situație a dat loc la o stare de spirit nemulțumitoare, cum și la o serie întreagă de comentarii nefavorabile regimului nostru. Ne’au fost semnalate cazuri când locuitori țărani săraci și mijlocași, datorită presiunei exercitate de organele fiscale, au vândut din vite pentru a-și achita impozitele. Luați măsuri de verificare a celor semnalate și transmiteți cazuri concrete”. Numele conspirativ : „Felix” După cum spuneam la începutul acestui material, mai nimic nu s-ar fi făcut fără sprijinul „benevol” al informatorilor. în arhiva cercetată de noi, am dat numai peste un dosar personal al unui delator. Forțați de legile actuale, nu vom publica numele real al acestuia dar îi vom folosi numele conspirativ dat de către securiști și anume „Felix”. Dosarul ticălosului conține 67 de file cu tot atâtea turnătorii, chiar dacă unei singure persoane i-au fost „dedicate” 12 iar altora câte 3-4. Racolarea lui Felix a fost extrem de simplă, în cazul acestuia folosindu-se șantajul prin amenințarea trimiterii în lagăr, conform legii speculei și sabotajului economic, în mare „vogă” pe atunci. Viitorul informator (locuitor al comunei Murgeni) era gestionar la un magazin naționalizat. în opinia ofițerilor de securitate, acesta era cel mai nimerit pentru „misia” de turnător deoarece pragul prăvăliei era des călcat de clienți, cu precădere săteni care, la un pahar de rachiu, își spuneau ofurile. Prin urmare, i s-a înscenat un control asupra gestiunii ocazie cu care (ați ghicit ?) s-a constatat lipsa a 4,5 metri de stofă și a câteva kilograme de cuie. Așa a ajuns cetățeanul de mai sus ca în loc să-l cheme P.I., să fie „alintat” Felix ! Acesta și-a luat „munca” în serios, așa că hârtiile scrise de el stângaci cu creionul chimic, au început să îngroașe un dosar cu „dedicație specială”. Avem convingerea (după parcurgerea acestui dosar) că Felix a băgat în pușcărie cel puțin trei „dușmani ai poporului” ! De altfel, existența unei rețele de informatori este confirmată și de alte documente oficiale emise de Regionala de Securitate Bârlad precum și de Biroul din Murgeni. într-o adresă cu instrucțiuni din 27 martie 1949, se specificau următoarele : „…pentru ca sinteza să cuprindă situația reială (sic ! n.n.) binevoiți a dispune o acțiune informativă PRIN INFORMATORI TRIMIȘI PE TEREN (subl. ns.) care să facă constatări obiective în rândurile muncitorilor CREINDU’VĂ AGENTURI îN SâNUL îNTREPRINDERILOR ȘI SINDICATELOR (subl. ns.) pentru a fi informați la timp de cele arătate mai sus. (…) Dat fiind importanța acestei lucrări, veți lua măsuri ca toate datele și lucrările să fie păstrate CU O GRIJĂ DEOSEBITĂ (subl. ns.)”. Adică în fundul unui seif cu 10 lacăte, adăugăm noi. „Membrii de partid sunt cei mai urâți de țăranii mijlocași și reacționarii înstăriți” Acest inter-titlu nu este o invenție jurnalistică ci, un fragment dintr-o notă informativă trimisă Securității de un anume „tov. H.” din comuna Costești, Tutova, în luna ianuarie a anului 1950 când țăranii din localitatea respectivă ajunseseră în pragul foametei și al disperării, din cauza lipsei cronice a cerealelor destinate hrănirii familiilor lor, de cele mai multe ori, numeroase. Iată ce scria „tovul” cu o caligrafie impecabilă : „…țărănimea săracă suferă foarte mult din cauza lipsei îmbrăcămintei și încălțămintei deoarece aceste mărfuri se dau la cooperativă pe alimente (…). Din cauza frigului țărănimea săracă suferă din lipsa lemnelor (…). Țărănimea săracă este nemulțumită din cauza lipsei de porumb. Mulți dintre ei caută să cumpere de pe la chiaburi sau de la cei înstăriți și plătesc câte 20 lei pe kg. și tot nu vor să le vândă (…). Soția lui L.T., responsabilă agitatorică și cu propaganda P.M.R dela Plasa Puești caută porumb și nu găsește (…). îN GENERAL MEMBRII DE PARTID GĂSESC MAI GREU PORUMB PENTRU CĂ SUNT CEI MAI URâȚI DE ȚĂRANI ȘE REACȚIONARII îNSTĂRIȚI (subl. ns.). Munca de lămurire (propaganda comunistă n.n.) în general se duce foarte greu de agitatori din cauza acestor lipsuri pentru țărănimea săracă”. Ne permitem un scurt comentariu : dragostea și politica, trec mai întâi prin stomac. Iată ce scria (respectându-i ortografia !) la mijlocul anului 1950 un informator din comuna Bogdana : „…Tov. Plot-Major ; Am onoare a vă rifiri asupra impuniri planului de tutun pe 1950. Oamini din Comuna Bogdana Județul Tutova, nemulțumiri din partea țăranului Sărac Iancu M. din satul Verdeș a fost inpus pe anul 1949 cu 14 prăjini și la stricat pe tot ear pe 1950 earăși este inpus să cultive. Deasemne este nemulțumit și Vocifera prin popor că nu se aplică just planu spre exemplu D. Toader posedă 9 hec. pământ și are unde săl conserveze și nu este inpus săl cultive (…)”. Delațiuni care astăzi ni se par hilare dar care pe atunci aveau o singură destinație finală : pușcăria ! „Când scăpăm de hoții ăștia de comuniști ? !” Unii cetățeni din mediul rural își riscau grav libertatea și forțați de situație își vărsau amarul din suflet în public sau în prezența unor informatori deosebit de periculoși, ce intraseră în hora fără de sfârșit a delațiunilor impusă de securiști. într-un raport al Biroului din Murgeni din data de 23 februarie 1950, ofițerii de aici aduceau la cunoștința „centrului” din Bârlad fapte extrem de grave comise de mai mulți „chiaburi”. Iată-le, în sinteză și sub protecția anonimatului celor incriminați : „…la ordinul dv. nr. (…) din 27 decembrie 1949 referitor la sinteza informativă cu manifestațiunile elementelor P.N.L Brăteanu (…). V. G. chiabur Brăteanu cu 18 ha. teren arabil din com. Epureni, satul Bursuci în ziua de 10 februarie a.c. s’a manifestat către un organ de securitate (informator n.n.) cu următoarele cuvinte : «CâND SCĂPĂM NOI DE HOȚII ACEȘTIA DE COMUNIȘTI CARE NE IA TOATĂ MUNCA LA BLOCARE îN CARE EI UMBLĂ SĂ îNȘELE LUMEA ȘI SĂ O PUNĂ LA COLHOZ (subl. ns.) dar nu va putea face acest lucru fiindcă ei au făcut o Gospodărie Colectivă în județul Fălciu anul trecut ear în toamnă când lea socotit zilele de muncă lea dat numai câte 60 kg porumb care au rămas astăzi muritori de foame dar în prezent nu mai pot înșela lumea de a se trece la Colectiv fiindcă au văzut rezultatul muncii în Colectiv dar nu va mai merge mult și se va schimba lucrurile că acum două săptămâni sârbii au atacat pe grănicerii noștri de la graniță care au fugit fiindule frică de război dar ne vom trezi cu frații noștri întro noapte aici la noi și atunci voi vedea eu PE GOLANII ACEȘTIA CE VOR MAI FACE (SUBL. NS.) că tare bine mai era înainte că nu dădeam la blocare așa de mult cum dăm astăzi CĂ ĂȘTIA NU NE LASĂ NICI DE MâNCARE (subl. ns.) ». Alec D. pensionar fost căpitan activ fost PNL Brăteanu și Tătărăscu din comuna Murgeni județul Tutova în ziua de 12 februarie a.c. sa manifestat către informatorul nostru spunând că mai sunt câteva zile până la 23 februarie când sunt alegeri în Anglia și atunci se decide soarta lumei abia așteaptă să treacă aceste zile când totul se va întoarce cum a fost mai înainte și el își va lua serviciul pe care îl avea pe timpul lui Antonescu și va trage la răspundere pe acei ce șea bătut joc de el TOȚI, COZI DE TOPOR A RUȘILOR (subl. ns.). Iorgu M. pensionar fost învățător chiabur cu 13 ha. pământ din com. Schineni județul Tutova pe 18 febr. a.c. a adus înjurii actualului regim spunând că dacă în primăvara acestui an nu se începe război și americanii nu fac nimic suntem perduți că partidul Comunist, zis Muncitoresc, se întărește din zi în zi îNFINGâND MâINELE îN GâTUL NOSTRU (subl. ns.) dar speranța e totul spre apus că deacolo ne vine salvarea”. „Agentul veterinar îi înjură pe cei care nu sunt membri de partid ! Stufosul dosar din care am citat până acum ne-a arătat și adevărata față a unui tovarăș „de nădejde” al partidului muncitoresc român. Informarea trimisă Securității a fost scrisă de un milițian de la postul comunei Cârja care, se pare, a confundat grav cheia de 14-17, cu mașina de scris. Vom reproduce această „bijuterie” lingvistică respectând întocmai ortografia analfabetului „organ” : „…18 mart 1950. Informăm următoarele : în ziuoa de 12 Martei 1950 a avut loc în comuna Cârja alegerea de nou Președinte a Cooperativei Cârja. La alegere trebuiea să ea parte toți Membri Coperatorii. După ce a intrat în sediu Căminului ca să se procedeze la alegerea noului Președinte al Coperativei agentu veterinar Gheorghe Pârțu membru în P.M.R. a dat lumea afară din sală oprind numai pe cine a crezut iel și lumea întrebândul de cei dă afară el sa esprimat că așa are ordin dela partid ca să rămâie numai oamenii partidului. Lumea a eșit afară din sală și a început să vocifereze spunâd că cine este Pârțu deidă afară căci toți sunt mebrii coperatorii. Față decele ce sa întâmplat am eșit afară între populație și am potolit spiritele. Totacest Gheorge Pârțu în calitatea lui de agent veterinar CAUTĂ ȘI SĂ RĂZBUNĂ PE OAMINI CARI NU SUNT MEBRII DE PARTID, îNJURâNDUI ȘI AMENINȚâNDUI CU FEL DE FEL DE CUVINTE MURDARE SUB PRETEXTUL CĂI MEMBRU DE PARTID (subl. ns.). Informațiune sigură”. Și, uite-așa a început să se construiască socialismul, cu grele „lupte de clasă” ! (Va urma). Notă : pentru realizarea acestui material publicistic am folosit documentele conținute de dosarele 7/ 1951 și 1/ 1949-1951 din fondul : Biroul de Securitate Murgeni, aflat la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale (DJAN) Vaslui. Paul ZAHARIUC Nota: Securitatea în Wikipedia |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |