Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 74 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Geopolitica: Ion Coja. "Tinutul secuiesc"?
    Scris la Tuesday, February 24 @ 13:23:56 CET de catre asymetria
    Etnografie Discuțiile pe marginea cererii (1) de a se recunoaște (sau nu!) existența unui „ținut secuiesc” pe teritoriul statului numit România și (2) de a i se acorda acestui ținut un statut legal, ca entitate administrativă și teritorială, au un caracter prea puțin documentat. Pe marginea unui asemenea proiect geopolitic scriitorul și publicistul Ion Coja face câteva observații logice. întrucât revista Asymetria și eu însumi suntem adepții dialogului, îi invităm pe cititorii acestui text să se exprime.


    Ținutul secuiesc”? Discuțiile pe marginea cererii (1) de a se recunoaște (sau nu!) existența unui „ținut secuiesc” pe teritoriul statului numit România și (2) de a i se acorda acestui ținut un statut legal, ca entitate administrativă și teritorială, au un caracter prea puțin documentat. Din puținul surplus de care dispun fac următoarele observații:

    Primul lucru care trebuie lămurit este numărul secuilor din România și din teritoriul revendicat pentru a fi declarat „ținut secuiesc”. La ultimul recensămînt au fost înregistrați puțin peste 5.000 (cinci mii) de secui. Această cifră practic pune punct discuției. Sunt prea puțini secuii din România ca să li se acorde un statut atât de deosebit. Dat fiind scandalul provocat și care urmează să ia chiar amploare la Uniunea Europeană, cred că am putea închide ochii și – treacă de la noi!, să le atribuim un „ținut” de o întindere proporțională cu numărul secuilor. Nu mă pricep să calculez, regula de trei simple este pentru mine un fel de asimptotă. Să calculeze vreun expert de la UDMR ce întindere ar urma să aibă ținutul celor cinci mii de secui....

    Mai mult, acești 5000 (cinci mii) de secui nici nu sunt recunoscuți că ar exista. în nomenclatorul minorităților din România, secuii nu sunt înregistrați. Drept care ei nici nu au reprezentant în Parlament, alături de celelalte minorități, dintre care nici măcar una nu revendică un teritoriu propriu. Ba chiar dacă stai de vorbă cu reprezentanții celei mai numeroase minorități naționale din România, cu liderii maghiarimii, ușor de identificat printre liderii UDMR, primești informația că secuii sunt maghiari, că, deci, secuii nu există. Așadar, ne aflăm în plin absurd: o entitate etnică inexistentă cere să i se acorde cele mai largi drepturi civile. Absurdul este și mai ...adânc: cei care pretind să se recunoască existența unui ținut secuiesc sunt tocmai cei care neagă existența secuilor, adică liderii UDMR!!

    Cam aceasta este situația dacă iei în serios actele existente. Numai că aceste acte au fost falsificate, iar cei care le-au falsificat sunt ungurii, de la Budapesta și din UDMR, care aveau diverse interese să-i declare pe secui maghiari, inclusiv interesul ca în felul acesta să crească peste 5% numărul maghiarilor din România.

    Astfel că al doilea reper pentru discuția noastră este răspunsul pe care îl vom da la întrebarea secuii sunt unguri sau sunt de altă etnie?

    Susținând că nu există secui ca etnie, Budapesta și UDMR pun din nou capăt discuției. Dacă secuii sunt unguri, „la fel de unguri cum sunt oltenii de români” (l-am citat pe Atila Verestoy), atunci a înființa un ținut secuiesc în România e totuna cu a înființa un ținut unguresc, adică o Ungarie ceva mai mică, pe teritoriul României! Nimeni în Europa nu ne-ar da voie să facem așa ceva!... Și iarăși nu mai avem ce discuta!

    Eu știu însă că secuii și ungurii sunt două neamuri diferite. Și acesta ar fi al treilea reper al discuției. O discuție pe ideea că secuii nu sunt unguri este o discuție pe care Budapesta și UDMR nu o acceptă. Dar pe care mulți locuitori maghiarofoni, care se consideră secui, abia o așteaptă. Acești secui, care se consideră secui, iar nu maghiari, sunt de ordinul sutelor de mii, circa cinci sute de mii, după informațiile mele. Au fost menționați în toate statisticile austro-ungare până la 1919, la Trianon, când despre ei nu a mai vorbit nimeni. Au fost declarați unguri fără să-i întrebe nimeni ce sunt. Drept care proclam acest adevăr: dacă este nevoie să se țină un referendum în secuime, acela trebuie să fie un referendum prin care secuii să fie întrebați ce sunt: secui sau maghiari? în funcție de răspunsul ce se va da la acest referendum putem face pașii următori, dintre care unul poate fi și luarea în discuție a cererii pentru un „Ținut secuiesc”. Acești pași ar fi consecutivi unui recensămînt corect al secuilor, al cetățenilor români care se consideră secui, iar nu maghiari. Câți sunt acești secui?

    Înainte de a se ține un astfel de referendum, maghiarofonii din Transilvania ar trebui să știe ce au de pierdut atunci când renunță să se mai considere secui. Nu știu cu ce avantaje reale sau numai promise i-a păcălit Budapesta și UDMR pe bieții secui. Dar știu bine ce au pierdut prin asta secuii. Și constat că li se ascunde secuilor ce au avut de pierdut atunci când s-au declarat maghiari! în principal, este vorba de legislația comunitară, europeană, care sprijină foarte mult și în mod justificat acele entități etnice minoritare care nu au sprijinul unei țări mamă. Așa cum sunt, de pildă, bascii din Spania și din Franța. Ei se bucură de drepturi și facilități care nu sunt recunoscute germanicilor din Alsacia sau italienilor din Corsica. Etnicii care nu au o țară „de sprijin” sunt amenințați cu pierderea identității etnice, ceea ce este sinonim cu dispariția etniei respective. De aceea ei trebuie susținmuți de întreaga comunitate internațională. Dacă dispar românii din Ungaria sau maghiarii din România, asta nu înseamnă dispariția etniei românești sau ungurești. Dar dacă dispar secuii din România, dispare însuși neamul secuiesc. Or, pe cale de disparție nu sunt maghiarii din România, ci secuii din România, secuii în general! Iar asta nu din pricina unei politici criminale, de genocid a românilor, ci secuii sunt pe cale de dispariție din pricina Budapestei, a liderilor secui care și-au trădat neamul și au intrat în jocul meschin și iresponsabil al UDMR.

    Secuii pot vedea exemplul țiganilor, care primesc un sprijin atât de mare de la comunitatea europeană. Un sprijin asemănător li se acordă și bascilor, în Spania. Pretenția de autonomie teritorială, dacă are vreo șansă să fie luată în serios, va fi condiționată de acest statut, statutul de minoritate lipsită de un stat-mamă. Câtă vreme secuii se declară maghiari, ei recunosc că au o țară-mamă, care, la nevoie și atât cât este permis de legile internaționale, le va apăra interesele. Dacă lipsește un astfel de stat protector, Uniunea Europeană, prin legi ad hoc, și-a asumat obligația de a fi protectorul acestor etnii. Li s-a prezentat secuilor această alternativă? Tare mă îndoiesc... Facem așadar un reper al discuției noastre și din această jalnică împrejurare: secuilor li s-au ascuns dezavantajele faptului că au acceptat să se declare maghiari.

    Recent, în „Ziua”, Laszlo Tokes a reclamat „genocidul pașnic” care s-ar fi abătut asupra maghiarilor din România. A spus multe ne-adevăruri, minciuni propriu zise, pentru care interlocutorul său, Cristian Unteanu, a ezitat să-l taxeze de fiecare dată. Bunăoară, faptul că în 1918 românii reprezentau 55% din populația Ardealului, iar azi sunt mult mai mulți, nu are nicio relevanță, când se știe că au plecat sașii, șvabii și evreii din Ardeal. Singurul calcul corect este prin comparație, între numărul maghiarilor din Ardeal și numărul maghiarilor din ...Ungaria! După o statistică din anii 1980-90, se pare că evoluția demografică a maghiarilor din Ardeal era mai bună decât a maghiarilor din Ungaria. Iar rezultatul acestei comparații trebuie apoi raportat la evoluția demografică a celor 300.000 (trei sute de mii) de români care au rămas în Ungaria după Trianon. Numărul românilor din Ungaria a scăzut de 10 (zece) ori în mai puțin de 80 de ani. Acesta este un veritabil „genocid” și ar fi un alt reper al discuției la care ne invită cei ce ridică problema „ținutului”.

    în fine, retorica maghiară invocă și angajamentele luate de români la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Se eludează adevărul: prin Proclamația de la Alba Iulia, românii stabileau un minim de reguli și norme la care statele europene, în noua lor configurație de dupa război, erau invitate să adere, să le respecte. O bună parte din prevederile acelei proclamații au devenit legislație românească. Din păcate, Ungaria de după Trianon a nesocotit invitația lansată la Alba Iulia și a continuat funesta ei politică de maghiarizare a minorităților din Ungaria. Ba chiar și a unor minoritari din afara Ungariei! Vezi cazul șvabilor din România, maghiarizați prin biserica reformată, sub amenințarea că dacă nu acceptă protecția statutului de maghiar, vor fi persecutați de statul comunist ca „naziști”, vor fi deportați în Siberia etc.

    Chiar în zilele noastre se duce mai departe o strategie extrem de abilă și de perversă pentru maghiarizarea unor români din ...România! Da, da, din România! Un exemplu: există în București un liceu cu predare în limba maghiară. Nu pentru copiii din familiile de maghiari trăitori în capitala României! Acești copii învață și se simt foarte bine în liceele românești. La liceul cu predare în limba maghiară sunt aduși copii de ceangăi din Moldova. Acestora, pe cheltuiala statului român, li se asigură șederea în București și toate celelalte cheltuieli, dacă acceptă să se declare maghiari! Cum să nu accepți, când acasă foamea și lipsurile te dau afară din casă?... Bașca să faci liceul la București!

    Altă „șmecherie” udemeristă îi vizează pe copiii orfani, adunați din toată țara în Harcov, unde li se inculcă conștiința maghiară, odată cu limba în care li se adresează personalul acestor orfelinate. Netrebnicia unor astfel de procedee este fără pereche în lumea civilizată, creștină. Rezultatul: pedeapsa transcendentă acestei lumi mizere. Altfel cum să-ți explici că, în ciuda a două secole de preocupări constante pentru deznaționalizarea și maghiarizarea minoritarilor, demografia Ungariei este în prăbușire, pe o linie mereu descendentă? Azi, populația Ungariei a coborît sub cifra de 10 (zece) milioane, prag psihologic greu de suportat, cu atât mai mult cu cât etnia care s-a declarat prima maghiarizată, țiganii, își iau cuvîntul înapoi și își afirmă tot mai zgomotos pretențiile la o identitate proprie distinctă. Mâine-poimâine, după modelul Ținutului Secuiesc, vor pretinde și autonomie teritorială, un Ținut Țigănesc, în virtutea faptului că, procentual, țara cu cei mai mulți țigani este Ungaria? Deocamdată, țiganii au autonomie teritorială urbană: cartierele de țigani în care maghiarii nu au voie sau nu au curaj să calce...

    Este obișnuită în publicistica și literatura maghiară teama de extincție a etniei ungare. Nu doresc niciunui neam această soartă. Dar afirm, reafirm, de fapt, ca o figură de stil retorică: Dacă chiar vor dispărea din istorie maghiarii, ultimii supraviețuitori ai maghiarimii vor fi în Transilvania, la Cluj Napoca sau Târgu Mureș...

    în sfârșit, un scurt comentariu la mereu invocatele modele europene după care ar trebui să ne luăm și noi dacă vrem să soluționăm corect „problema maghiară”. Exemplul Tirolului, al suedezilor din Finlanda și alții. Acest modele nu constau numai din drepturile acordate cu generozitate unor minoritari. Mai există ceva: dovezi nenumărate de loialitate ale minoritarilor față de populația majoritară, dovezi adunate de-a lungul câtorva secole!.. Avem așa ceva din partea maghiarilor din România?...

    Dacă există un model după care să concepem politica noastră, cel mai bun credem că este modelul unguresc. Să învățăm de la unguri cum să ne purtăm cu ne-românii! Să preluăm tehnicile și strategiile de deznaționalizare puse la lucru în Ungaria Mare vreme de un secol, iar însăși Vatra Românească să o reorganizăm după modelul societății EMKE... După aceea să vedem cine mai vrea „Ținut secuiesc”...

    Ion Coja

    Nota:
    Iată concluziile studiului de demografie Les processus de migration et les particularités de l’intégration des immigrés – le cas de la Hongrie semnat de Pál Péter Tóth; textul integral în format pdf se afla pe Internet. Intre cele doua zone, judetele locuite de Secui si Ungaria exista o legatura; cea descrisa mai jos de demograful ungur.
    Dan Culcer
    La migration vers la Hongrie est déterminée depuis 1920 par l’émigration (le déplacement) des personnes de nationalité hongroise vivant dans les pays voisins en Hongrie. Ce phénomène, tout en augmentant le nombre de la population en Hongrie modifie sa structure par ses caractéristiques démographiques, provoque d’une manière directe ou indirecte (par l’élargissement des frontières des territoires d’enclaves ethniques) le rétrécissement progressif des territoires habités par les Magyars. Dans le cas ou ces processus ne se modifient pas dans l’avenir, la Hongrie ne va pas seulement „consommer” ses réserves internes mais par la oncentration vers le centre des descendants des personnes qui vivaient a l’époque dans les périphéries d’antan, elle „vide” en perspectives aussi les territoires peuplés actuellement encore par une population magyar. Ce processus qui se renforce automatiquement n’est pas seulement une caractéristique spécifique du mouvement migratoire international touchant la Hongrie, mais une particularité qui détermine et simplifie l’intégration des „étrangers” immigrants en Hongrie.
    Associated Topics

    Distribuitor de afise


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.38 Seconds