Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 75 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Jurnal: Titus Filipas. Scoala si discursul de cauzalitate
    Scris la Thursday, March 01 @ 19:18:19 CET de catre asymetria
    Distribuitor de afise Titus Filipas scrie "Sîntem încă, sub aspectul aculturației incorporate, o ?cultură tînără?. Pentru cultura occidentală scolastică, principala problemă educațională consta probabil în dificultatea racordării unui Quadrivium la Trivium. Prin Trivium în școala românească de acum trebuie să înțelegem ?Arta construirii discursului?. Cu Gramatică, Retorică, Dialectică. Câți dintre universitarii care predau Pedagogia și ?metodicile? pentru diverse discipline înțeleg realmente lucrurile necesare unei epistemologii a școlii? Matematicile de acum intră, --mutatis mutandis--, în categoria corespunzătoare, zic eu, vechiului Quadrivium. Totul este reductibil aici la un număr finit de arhetipuri culturale esențiale pentru lumea de azi. Arhetipuri mereu rafinate prin ceea ce se cheamă ?progresul științei?. Matematicile oferă o bază pentru construirea de modele sau ?modelizare?. Pentru învățământul superior, apare suplimentar problema construirii ?discursului de cauzalitate?, care unește plenar discursivitatea narativă (narrative reasoning) cu modelizarea matematică. Matematicianul american Norbert Wiener (1894 ? 1964) inventase, pentru un fragment al ?discursului de cauzalitate?, Cibernetica.



    Școala și discursul de cauzalitate
    Vreau să semnalez articolul doamnei profesoare Gabriela Marieta Secu, publicat recent în revista electronică Agero din Stuttgart, o revistă editată de domnul Lucian Hețco. Articolul tratează o temă deosebit de acută în școala românească de azi, atât la nivel preuniversitar, cât și la cel universitar. Dar profesorii din învățământul preuniversitar sunt mult mai conștienți de existența acestei chestiuni, decât sunt profesorii din învățământul ?superior?, și eu sînt de multe ori tentat să folosesc ghilimelele atunci când mă refer la învățământul de stat românesc sub forma universităților, încă ?formă fără fond? cât timp nu sunt orientate spre crearea de ?competențe? pentru piața muncii.
    +Cu dor și jale profesorilor făuritori de manuale personale/Domnului Fediuc Constantin
    Cu dor și jale, vă scriu peste timp, domnule profesor de matematici Constantin Fediuc.
    Abia azi, după mai bine de 30 de ani, înțeleg de ce vă iubeam atât de mult și eu, și toate generațiile de elevi ce v-am trecut prin "mână"... Prin natura profesiei, mă întâlnesc zilnic, cu o mulțime de cărți editate de profesori doctori în diferite științe exacte. Mă îngrozesc dumicând un soi de limbă română fără de nici un Dumnezeu... și mi se face dor, un dor cumplit de orele dv., ore în care matematică, uneori și fizică - mie, zăpăcita poeziei și a ștințelor biologice, mi se păreau a fi căzute din rai. Dv. știați limba română, dv. știați că informația trebuie transmisă elevilor într-un limbaj clar, accesibil și în același timp corect din punct de vedere gramatical. Îl mai țineți minte pe Ivașcu, băiatul înalt și plin de coșuri ce rezolva cu satisfacție orice exerciții pe care i le încredințați? Și ce mut era, și cum îl dojeneați încurajându-l să vorbească, să explice clasei ce a înșirat pe tablele acelea de sticlă neagră...
    Și el cu nenorocita aia de notă cinci de la limba română, trasă de păr, doar că nu plângea când il amenințați că-i veți pune trei dacă nu are și vorbe explicite pentru toate cifrele acelea... E profesor de matematici de aproape douăzecisicinci de ani... și vorbește, domnule profesor și nu mai face dezacordurile alea de care râdeați, tocmai pentru a-l determina să se autodepășeașcă. El a avut noroc, ca de fapt noi toți, ce am avut șansa de a vă avea profesor, știm să vorbim și cât de cât, nici matematica nu ne-a rămas o necunoscută...
    Mă uit la cărțile acestor pretențioși oameni, oameni cu titluri academice și înțeleg că lor - nu le-a trebuit limba română, că și-au făcut studiile neținând cont că odată ajunși la catedră, vor trebui să și expună ceea ce au învățat elevilor lor, studenților lor. Bieții copii, bieții tineri! Nu-i de mirare că nu înțeleg nimic din aceste numeroase cărți pe care la rândul lor trebuie să le studieze spre a le expune și ei mai târziu altora! Și, domnule profesor, dv. nu mai sunteți la catedră să le spuneți viitorilor profesori, că este bună și necesară limba română, mai nou chiar și limbile străine pentru a fi un profesor de calitate.
    Se fac reforme peste reforme în învățământul acestui tulbure prezent și din nefericire cărțile ce ajung în mâinile copiilor, ale tinerilor sunt scrise sub orice critică, într-un limbaj greoi, neclar, cu o mulțime de greșeli de exprimare, cărți copiate din alte cărți, nici măcar copiate ca lumea! (nefericiții foști elevi, profesori azi - ce nici măcar să copie nu știau).
    Și mi-e dor, un dor cumplit de un viitor în care elevilor să li se spună că e nevoie și de limba română, și de limbi străine - chiar dacă sunt talentați în domeniul științelor exacte, findcă dacă nu știi să comunici și altora ceea ce ai acumulat prin studiu, binele pe care ar trebui să-l faci devine un fel de boală și în loc să deschizi spre cunoaștere mințile unor copii, nu faci altceva decât să-i îndepărtezi, să li se pară că aceste științe sunt "grele", "nașpa", inaccesibile... +
    Problema pusă în articolul doamnei Gabriela Marieta Secu este perenă. Iar noi sîntem încă, sub aspectul aculturației necesare, o ?cultură tînără?. Pentru cultura occidentală scolastică, aceeași problemă consta probabil în dificultatea racordării unui Quadrivium la Trivium. Prin Trivium în școala românească de acum trebuie să înțelegem ?Arta construirii discursului? cu Gramatică, Retorică și Dialectică. Dar mă întreb câți dintre universitarii care predau Pedagogia și ?metodicile? pentru diverse discipline își pun asemenea întrebări și înțeleg realmente lucrurile acestea necesare unei epistemologii a școlii. Sigur, matematicile de acum intră, --mutatis mutandis--, în categoria modernă corespunzătoare, zic eu, vechiului Quadrivium. Pentru că aici, în Quadrivium, totul este reductibil la un număr finit de arhetipuri culturale esențiale și pentru lumea de azi, arhetipuri mereu rafinate prin ceea ce se cheamă ?progresul științei?. Matematicile oferă și o bază pentru construirea de modele sau ?modelizare?.
    În general vorbind, există multe probleme acute pentru școala de azi cam peste tot în lume. Doamna profesoară Gabriela Marieta Secu transmite foarte bine ideea că în școala românească de acum este de o importanță vitală racordarea între discursivitatea narativă (termenul englezesc fiducial este acela de ?narrative reasoning?, m-am străduit doar să propun o echivalare pe românește), și predarea bazei pentru modelizarea matematică. Iar pentru învățământul superior, apare suplimentar problema construirii ?discursului de cauzalitate?, care unește plenar această discursivitate narativă cu modelizarea matematică.
    Matematicianul american Norbert Wiener (1894 ? 1964) inventase, cel puțin pentru un fragment al ?discursului de cauzalitate?, termenul Cibernetica (un larg fascicul de activități și disciplne sunt reunite aici, puteți eventual vedea și racordarea la tehnică și tehnologie).
    Ar fi utilă crearea unui grup de reflecție românesc pe tema discursului cauzal în școală. Inutil să mai subliniez faptul că ?discursul de cauzalitate? e trebuincios și dezvoltării durabile. Eventual ar urma scrierea cât mai rapidă a schemei unui proiect care să fie trimis cabinetului din UE al comisarului Leonard Orban. Este aceasta o problemă lingvistică a cărei rezolvare este necesară și pentru succesul programului Lisabona.
    Titus Filipas
    "
    Associated Topics

    Societatea de mâine


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.51 Seconds