Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 96 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus Filipas. Batalia de la Manzikert, 1071 AD
    Scris la Monday, November 27 @ 16:13:40 CET de catre asymetria
    Memoria Titus Filipas scrie "Aproape toți l-au trădat atunci, la 1071 AD, pe bazileul Romanos Diogenes. Excepție făcând chiar inamicul său, cavalerul selgiucid Alp Arslan. Lipsa de suport din partea generalului Andronicos Dukas, care comanda ariergarda, s-a dovedit decisivă pentru capturarea împăratului bizantin de către forțele turcilor selgiucizi. Alp Arslan, căruia nu-i plăcea comportarea fără noblețe, l-a privit cu evidentă compasiune pe prizonierul său de război dus sub escortă, soldatul bizantin Romanos Diogenes, din întâmplare bazileu la Constantinopol. S-a păstrat un document credibil privind conversația dintre musulmanul sunnit Alp Arslan, învingătorul împăratului bizantin, și Romanos Diogenes al IV-lea.
    Alp Arslan îl întreabă pe mîndrul roman:
    "Ce ai fi făcut tu, dacă aș fi fost adus înintea ta ca prizonier?"
    Romanos Diogenes îi răspunde cuvenit, adică sfidător, turcului :
    "Probabil că te-aș fi omorât imediat, ori te-aș fi dus la Constantinopol, unde trupul tău urma să fie târât pe străzile orașului."
    Alp Arslan decide altfel :
    "Pedeapsa pe care ți-o dau eu este mult mai grea. Te iert. Și te las liber."

    Batalia de la Manzikert, 1071 AD

    Bazileul generalissim Romanos Diogenes a capotat la Manzikert, acesta este un fapt bine știut. S-ar putea spune că la Manzikert, în 1071 anul Domnului, „Harap Alb”, adică Romanos Diogenes, a fost trădat de „Spân” - generalul Dukas, comandantul regimentelor de elită. Mai există dovezi incontestabile că și normandul Roussel de Bailleul, un mercenar angajat de bizantini, l-a trădat pe Romanos Diogenes înaintea bătăliei decisive de la Manzikert. Roussel de Bailleul conducea escadroanele francilor, "ferengii" cum le spuneau arabii, și pentru cei pasionați de science fiction reamintim că "ferengii" erau numiți 'specia 180' de către cyborgii humanoizi 'Borg' din 'Star Trek'. Despre Gene Roddenberry (1921 – 1991), creatorul serialului 'Star Trek' din 1966, anul când rușii renunțau la mitul saitic numit ‚Atlantida’ și pierdeau astfel supremația în cursa pentru cucerirea spațiului cosmic, s-a spus că era cu „ani lumină înaintea timpului său”. Dar iată că Gene Roddenberry privea și în trecut pentru a putea să vadă forma viitorului.
    Chiar înainte de anul 1071, putea fi constatat un mare eșec de fond al imperiului bizantin la sfârșitul dinastiei macedonene. Eșecul fiind produs în primul rând de o condiționare ideologică având sorginte teologică simplistă. Căci soldatul imperial Romanos Diogenes era tot atâta de viteaz în timpul său pe cât era, în alte vremuri, soldatul imperial Belizarie; făceau parte amândoi din aceeași legiune a Sfântului Gheorghe, credeau în aceleași valori. Se poate afirma cu temei că doar teologia simplissimă a patriarhului Cerularius, înfeudată etichetelor ideologice minimaliste ale culturii populare, a fost cauza profundă ce a lucrat în ultimă instanță, distrugând chiar bazele creativității prezente până atunci în imperiul bizantin. Sursa mai veche a răului degradării a fost, poate, acel patriarh Ignatius, un Simplicius ce a lucrat din greu pentru distrugerea cărților de teologie pe care nu le înțelegea. Victoria turcilor turanici în Asia Minor și în Balcani se explică astfel și prin pierderea definitivă a unui corpus de idei care dădeau forță civilizației europene, „occidentale” dacă extindem Occidentul până la Eufrat. Iar succesul de civilizație al Occidentului actual, Occident care, insistăm, nici măcar nu a știut vreodată despre existența acelui corpus ideologic fulgurant, este numai aparent. Împărații Mihail al VIII-lea Paleologul și Ioan al VI-lea Cantacuzino vor trebui să recurgă la alte mijloace, să caute alte resurse potențiale, pentru a construi o politică mondială pe o anvergură de timp de care „se sparie gândul”, ca să folosim bine-cunoscuta formulă mironcostiniană ce anticipa teoria modernă a francezului Fernand Braudel.
    Pentru anul 1071, împăratul Romanos Diogenes reușea să strângă o armată de o sută de mii de oameni. Cât de coerentă era? Prea puțin.
    Însoțit de 100 000 de oșteni mai curînd dezbinați, împăratul bizantin Romanos Diogenes al IV-lea a trecut demarcația clasică între Orient și Occident, cursul superior al rîului Eufrat, pentru a căuta și a nimici armata selgiucidă. În speranța de a recupera astfel luncile Al Jazira, cât și Armenia montană. Romanos al IV-lea îndeamnă această armată, informă și segmentată, să mărșăluiască spre orașul chemat acum Erzurum. Este localitatea cea mai importantă pe drumul pornind de la Tabriz, în Persia, și ajungând la Trapezunt, pe malul Mării Negre. Denumirea modernă Erzurum este deformarea numelui aceluiași loc întâlnit în vechile cronici arabe. Încă mai înainte, orașul fusese botezat Theodosiopolis.
    Arabii, care au cucerit cetatea și hinterlandul ei de la împărații Bizanțului în anul 653, i-au spus Arz ar-Rum, adică „Pământul Romanilor”, ori ”Țara Romanilor”. Cel puțin așa găsește și ne transmite ca mărturie geograful marocan Ibn Battuta la anul 1333. Acest nume el însuși, Arz ar-Rum, este recunoașterea structurii populației regiunii pe la anul 653 al erei creștine, și poate chiar încă multă vreme trecută după începerea stăpânirii musulmane. Ce a reușit până la urmă să își impună credința întru Allah aproape tuturor celor de acolo. Orașul Erzurum și locurile dimprejur sunt populate la ora actuală majoritar de kurzi. Este foarte, foarte posibil ca și acei „romani” din Theodosiopolis și împrejurimi să fi fost de fapt kurzi, oameni cu mare capacitate de adaptare, despre care știm că nu au țară proprie, deși ei au fost prima populație a acelor locuri, cât și ale altora ce se extind cu mult dincolo de regiunea Erzurum, udată de rîul Carasu, afluent al Eufratului. În aceleași timpuri din jurul lui 653 AD, între soarta dacilor numai parțial romanizați, - vezi ulterior apariția denumirilor de grupuri: huțuli, secui, ceangăi, care provin din aceiași daci incomplet antrenați în orbita Imperiului Roman -, și soarta kurzilor exista o mare asemănare privind incertitudinea istorică a rezultatului stelarei prezențe romane. Istoricii ne mai vorbesc și despre existența altor „Țări ale Romanilor”, fragmente dintr-o mare Latinitate Orientală, unde populațiile și-au păstrat o vreme măcar o urmă de educație militară latină, și chiar o educație livrescă, oferită la slujba religioasă de lectura din Vulgata, biblia de mare ubicuitate scrisă în ‚latina vulgară’, sau latina populară, minimalistă, ușor asimilabilă. Mai cred că un dac romanizat, un protoromân, - pentru că nu putem să vorbim despre români decât începând cu chrysobulla din 992 AD -, ar fi putut înțelege slujba din oricare biserică din Rum, - adică Romania -, cum numeau arabii ținuturile din Imperiul Roman de Răsărit pe care le cuceriseră, - incluzând aici și Țara Sfântă -, dacă predica se ținea în limba Vulgatei. Sigur, se poate obiecta că predica a durat numai o fulgurație. Esențial însă pentru noi este faptul că acea fulgurație a existat.

    În anul 1071, sultanul selgiucid Alp Arslan pregătea o campanie împotriva fatimizilor aflați în Siria (Isauria), când află despre încercarea bizantină de a recâștiga Armenia. Armata pregătită de sultanul selgiucid nu avea dimensiuni importante, forțele fatimide pe care dorea să le alunge din Isauria nu erau semnificative. Aflând că împăratul roman a trecut Eufratul, Alp Arslan își îndreaptă mica lui armată spre nord, către lacul Van. Apropierea vizuală între forțele bizantine și forțele selgiucide se produce pe data de 19 august 1071, lângă localitatea Manzikert, situată în nordul lacului Van. Cea mai mare parte a mercenarilor angajați de bizantini pentru bătălia de la Manzikert împotriva turcilor selgiucizi erau turcii Uz, care împărtașeau limbajul adversarilor, nu pe cel al angajatorilor. Ca lider al turcilor selgiucizi, carisma cunoscută a nobilului turanic Alp Arslan exercita o fascinație uriașă asupra turcilor Uz. I-au trădat turcii Uz pe bizantini la anul 1071? Plauzibil, întrucât peste o sută de ani nu se mai aude nimic despre ei, integrați și asimilați complet în masa de turci selgiucizi. Se mai poate infera că parte dintre turcii Uz au devenit "găgăuzi". Altminteri, și Alp Arslan a fost realmente impresionat de compunerea armatei bizantine, atunci când analiza fiecare parte. Era, la fel ca în basmul scris de Ion Creangă, ce întotdeauna împrumuta un arhetip cultural, echipa de commando a lui Harap Alb.

    Deci pe data de 19 august 1071, Alp Arslan începe să pregătească termenii bătăliei. Întrucât Alp Arslan se găsea integrat într-alt plan strategic, el dorea cu orice preț să evite bătălia de la Manzikert. Este ușor de presupus că liderii mercenarilor Uz luaseră deja legătura cu Alp Arslan. Însă cavalerul selgiucid care întruchipa virtutea -- îl putem imagina pe Alp Arslan ca pe un Don Quijote turanic, cu toată puterea de partea lui!--simțea că este nedrept să nu ofere o șansă cel puțin egală soldatului bizantin Romanos Diogenes. Cavalerii aceia antagoniști se respectau. Din cauza aceasta, Alp Arslan solicită o pace în condiții de statu quo ante, adică înainte de trecerea Eufratului. Bazileul refuză. Trebuie să înțelegem ce l-a îndemnat pe Romanos Diogenes să acționeze așa cum a acționat la Manzikert, respingând oferta de împăcare a cavalerului selgiucid Alp Arslan. Romanos Diogenes al IV-lea era creștin cappadocian, și era deja posedat de înverșunarea unui suflet de cavaler cruciat. Faptul că Alp Arslan prădase podoabele catedralei din Cezareea Cappadociei nu putea să fie iertat!

    Bătălia decisivă va fi purtată peste o săptămână. Este celebră rugăciunea islamică adresată Domnului de Alp Arslan, înainte de luptă. Ca bun musulman, îmbrăcase înainte de rugăciune cămașa albă, care putea fi prea bine și 'cămașa morții'. Prin „găgăuzii” care purtau mesajul împăratului Mihail al VIII-lea pentru Romania, ajunge probabil și la noi mitul creat în jurul uluitoarei personalități care a fost Alp Arslan. Și mă gândesc că atunci când, pregătindu-se de luptă, Domnul Tudor Vladimirescu spunea: „De când m-am născut, cu cămașa morții m-am îmbrăcat", aceste cuvinte plecau din legenda selgiucidă a prințului Alp Arslan. Cultura selgiucidă ne influențează profund. Nastratin Hogea, ale cărui parabole sunt consemnate în scrisul românesc prin erudiția lui Anton Pann), era personaj născut în acel Orient selgiucid. Manelele ne vin tot de acolo. Pe unii îi atrage, alții se tem de latura lor turanică, complet distrugătoare de civilizație romană.

    Cum subliniam, aproape toți l-au trădat atunci, la 1071 AD, pe bazileul Romanos Diogenes. Excepție făcând chiar inamicul său, cavalerul selgiucid Alp Arslan. Lipsa de suport din partea generalului Andronicos Dukas, care comanda ariergarda, s-a dovedit decisivă pentru capturarea împăratului bizantin de către forțele turcilor selgiucizi.

    Alp Arslan, căruia nu-i plăcea comportarea fără noblețe, l-a privit cu evidentă compasiune pe prizonierul său de război dus sub escortă, soldatul bizantin Romanos Diogenes, din întâmplare bazileu la Constantinopol. S-a păstrat un document credibil privind conversația dintre musulmanul sunnit Alp Arslan, învingătorul împăratului bizantin, și Romanos Diogenes al IV-lea.
    Alp Arslan îl întreabă pe mîndrul roman:
    "Ce ai fi făcut tu, dacă aș fi fost adus înintea ta ca prizonier?"
    Romanos Diogenes îi răspunde cuvenit, adică sfidător, turcului :
    "Probabil că te-aș fi omorât imediat, ori te-aș fi dus la Constantinopol, unde trupul tău urma să fie târât pe străzile orașului."
    Alp Arslan decide altfel :
    "Pedeapsa pe care ți-o dau eu este mult mai grea. Te iert. Și te las liber."

    Titus Filipas "

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.28 Seconds