|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 34 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Eseuri: Titus Filipas. Universitatea din Dacia Scris la Saturday, September 23 @ 15:27:57 CEST de catre asymetria |
Titus Filipas scrie "Există un document foarte credibil că primul ‚visiting professor’ la o universitate din Romania (Dacia) a fost un anume Boetius, profesor de filosofie până la 1277 la Sorbonne. Unde să fi fost acea universitate din Romania (Dacia) anului 1277 ? Este plauzibil că Bram Stoker speculează tocmai acest mister când dezvăluie cititorilor săi un Curriculum al universității carpatine Scholomance din romanul "Dracula". Totuși, nu cred că acea universitate din Dacia anului 1277, înfrățită cu Universitatea Sorbonne, era școala de magie albă, magie neagră, Scholomance, zugrăvită de Bram Stoker. Pentru că în acea universitate din Romania (Dacia) anului 1277 începea să fie predat, odată cu venirea lui Boetius, averroismul latin, înseamnă că exista o privilegiere a raționalismului. S-a aflat cumva la Castro Zeurini, orașul ce s-a dezvoltat la Drobeta- Turnu Severin după 'Diploma cavalerilor ioaniți" ? Cum trebuie să interpretăm oare masa aceea de documente în spiritul "averroismului latin" lăsate de Ștefan Odobleja în Arhivele de la Turnu Severin, scrise parcă „în transă”, dar logice și într-o limbă perfectă, când în franceză, când în română? În averroismul latin, cunoașterea sufletului nemuritor și „intelectiv” era importantă. Îndrăznim să afirmăm că ‚Psihologia consonantistă’ a lui Ștefan Odobleja continuă, de facto, "averroismul latin". Universitatea din Dacia "
Există un document foarte credibil că primul ‚visiting professor’ la o universitate din Romania (Dacia) a fost un anume Boetius, profesor de filosofie până la 1277 la Sorbonne. Unde să fi fost acea universitate din Romania (Dacia) anului 1277 ? Este plauzibil că Bram Stoker speculează tocmai acest mister când dezvăluie cititorilor săi un Curriculum al universității carpatine Scholomance din romanul "Dracula". Totuși, nu cred că acea universitate din Dacia anului 1277, înfrățită cu Universitatea Sorbonne, era școala de magie albă, magie neagră, Scholomance, zugrăvită de Bram Stoker. Pentru că în acea universitate din Romania (Dacia) anului 1277 începea să fie predat, odată cu venirea lui Boetius, averroismul latin, înseamnă că exista o privilegiere a raționalismului. S-a aflat cumva la Castro Zeurini, orașul ce s-a dezvoltat la Drobeta- Turnu Severin după 'Diploma cavalerilor ioaniți" ? Cum trebuie să interpretăm oare masa aceea de documente în spiritul "averroismului latin" lăsate de Ștefan Odobleja în Arhivele de la Turnu Severin, scrise parcă „în transă”, dar logice și într-o limbă perfectă, când în franceză, când în română? În averroismul latin, cunoașterea sufletului nemuritor și „intelectiv” era importantă. Îndrăznim să afirmăm că ‚Psihologia consonantistă’ a lui Ștefan Odobleja continuă, de facto, "averroismul latin". Mai cred că decizia universității din Paris privitoare la destinul profesorului Boetius trebuie pusă în legătură cu concluziile celui de al doilea conciliu general de la Lyon, din anul 1274. Conciliu înseamnă, stricto sensu, ‚adunare de conciliere’, o reuniune pentru împăcare. Istoria consemnează trei asemenea ‚concilii generale’ ale bisericilor creștine. Pentru istoria noastră, cele mai importante concilii generale au fost al doilea și al treilea. Cel de al doilea conciliu general de la Lyon a fost gestionat după un plan stabilit de împăratul Mihail al VIII—lea Paleologul și de papa Urban al IV-lea. Iară cel de al treilea conciliu general, din Florența anului 1429, este remarcabil pentru noi datorită participării mitropolitului Moldovei, Damian. Pentru interpolarea francică în textul Crezului de la Nicaea, papa Urban al IV-lea i-a cerut marelui său contemporan, teologul Toma din Aquino care forjase primul Weltanschauung pentru Europa medievală, să pregătească apărarea insertului ‚Filioque’ – însemnând „și Fiul”. Așa că eseul de 55 de pagini, în limba latină și intitulat „Contra errores Graecorum”, a fost scris de filosoful scolastic Toma din Aquino exact cu prilejul Conciliului de la Lyon din anul 1274. „Împăratul de aur”, adică bazileul Mihail al VIII-lea Paleologul l-a citit, și a fost de acord cu intelectualismul sacralizat de Toma din Aquino, acceptând insertul carolingian „Filioque” în Crez. Toma din Aquino va fi ghidul lui Dante în Paradis, unde Virgiliu nu poate urca : « [...] Eu Toma sînt, d ‘Aquino./ De vrei ca să-i cunoști pe toți de -aice,/mergând îi voi numi, iar tu urmează/cu ochii- n jur […]» (aceasta a fost traducerea lui George Coșbuc).Dante Alighieri bănuia că Toma din Aquino ar fi fost ucis la ordinul regelui napolitan Charles I d’Anjou, marele dușman al lui Mihail al VIII—lea Paleologul. Teologul ortodox român Dumitru Stăniloae (1903-1993), cărturar de vastă cultură, alimentată din cele mai vechi surse românești păstrate de biserica noastră ortodoxă, construiește o puternică argumentație în sprijinul poziției luate de Mihail al VIII-lea Paleologul care acceptă valorile scrise de Toma din Aquino. Într-adevăr, punctul de vedere al bisericii ortodoxe române diferă radical de pozițiile celorlalte biserici ortodoxe „frățești”, în privința importanței și valorii insertului francic - „și Fiul” în Crez, la vremurile când la noi se cânta prima dată „Lerui, Ler” la sărbătoarea bucuriei și speranței după solstițiul de iarnă: nașterea Mântuitorului nostru Iisus Christos, ‚Fiul’, la Vicleimul din Țara Sfântă. Încoronarea lui Charlemagne (Le Roy) la anul 800 avea loc în ziua de Crăciun. Colindul românesc "Lerui, Ler" este asociat cu aceeași zi din an, și nu cred că această periodicitate calendaristică nu transmite și o informație pozitivă despre identificarea Leroy - Lerui. În textul foarte riguros și dens, strict de dogmatică ortodoxă, părintele Dumitru Stăniloae îndreptățește și felul în care „Lerui”, adică împăratul Charlemagne, își spunea Crezul. Apoi, în afara aspectelor strict teologice, a mai influențat acea universitate medievală din Romania, înfrățită cu Universitatea din Paris, gândirea românească și într-alt fel? Fără prea multă surprindere observăm că atunci când inventează conceptul mito-poetic al 'spațiului mioritic', filosoful român Lucian Blaga intra pe linia expunerii medievale scolastice prezentă în textul sorbonian "De configurationibus qualitatum et motuum", unde spațiul era definit ca un depozitar al Calității și al Mișcării. Autorul scrierii vechi era nimeni altul decât normandul Nicolae Oresmus (1323-1382), foarte cunoscutul profesor de la Universitatea din Paris. Admitem că ideea ‚spațiului mioritic’, în afară de faptul că se integrează în ‚arhetipul Eratostene’, arhetip reflectat și în invocația mioritică : „Pe-un picior de plai, /Pe-o gură de rai”, în expunerea conceptuală a filosofului Lucian Blaga a fost foarte puternic influențată de "școala mecanistă" a Universității din Paris, inițiată de către un Jean Buridan, profesorul lui Nicolae Oresmus. Mai știm că Mihail al VIII—lea Paleologul a furnizat adunării din Lyon un set important de date privind credința și educația în Romania, adică ținuturile asupra cărora se mai exercita influența bizantină. Episcopul din Paris, care a fost prezent la 1274 în adunarea de conciliere de la Lyon, a avut acces la acea ‚bază de date’ privind educația în Romania anului 1274. Când și cum a fost creată această universitate de limba latină din Romania (Dacia)? Probabil că între 1270, anul când murea regele Franței: Ludovic cel Sfânt, fratele mai mare al regelui napolitan Carol I de Anjou, și anul 1274. Reamintim că într-o pictură celebră, El Greco îl reprezenta pe Ludovic cel Sfânt aproape ca pe un voievod moldo-valah, mă rog, intenția cretanului fusese de a-l face egalul unui bazileu bizantin. La 1270, influența moderatoare a lui Ludovic cel Sfânt asupra lui Carol I de Anjou dispare, și regele napolitan devine fățiș inamic al împăratului roman Mihail al VIII—lea Paleologul. Pentru a contracara acest pericol chiar din interiorul Apusului european, Mihail al VIII—lea Paleologul depune orice efort necesar și posibil din partea sa pentru convocarea celui de al doilea conciliu general de împăcare a bisericilor creștine. Este plauzibil că el delocalizează funcția unei universități teologice de limba latină similară Sorbonei, într-o zonă din imperiu unde se vorbea o limbă neolatină. Această zonă se chema, văzută din Occident, Romania (Dacia). Oricum, există o doză mare de plauzibilitate, dacă nu chiar de veridicitate, că ‚împăratul de aur’, Mihail al VIII—lea Paleologul promulgă diploma de întemeiere a primei universități din Romania înainte de conciliul general de la Lyon din 1274. Mai cred că modelul fiducial a fost diploma împăratului Frederick al II-lea de Hohenstaufen pentru universitatea din Neapole. Subliniem, acea universitate din Romania (Dacia), acreditată internațional și de ‚senatul’ de la Sorbonne la anul 1277, nu era școala de magie neagră Scholomance. Dar ideea lui Bram Stoker despre universitatea Scholomance din Romania nu se naște dintr -un neant! Mai există amintiri ale acelei universități de la 1277 în memoria românească? Se pare că da. Ioan Eliade Rădulescu transcrie această mărturie în textul său esențial: „Echilibrul între antiteze”, la capitolul de funcționare a vechilor case boierești din Muntenia, ce asigurau prin tradiție un învățământ de nivel universitar prin politica lor internă de formare a personalului. Iată aici și o explicație a tezei lui Petre Carp cum că boierii cei vechi dețineau o știință prudențială ce ar fi putut ajuta România chiar și în vremurile moderne. În concepția lui Petre Carp, Junimea s-a vrut a fi o curte boierească universitară. În acest context, sintagma: „boierii minții” pare superfluă și pleonastică. În fine, chiar fixația cărturarului nostru Ioan Eliade Rădulescu pe italiana lui Dante Alighieri poate fi interpretată în termenii potențialului de atractivitate al averroismului latin. Un arhetip cultural prezent în poezia lui Dante și în poezia italiană timpurie. Arhetip recunoscut de subconștientul lui Ioan Eliade Rădulescu. În balada Sburătorul (din anul 1843) este vizibil incorporată psihologia averroismului latin. Pînă și ciudata clamare personală a poetului Alexandru Macedonski (1854 - 1920), anume superioritatea lui culturală față de geniul poetic al lui Mihai Eminescu, poate veni din subconștientul percepției unui arhetip cultural instituit de Universitatea din Romania (Dacia) anului 1277. Titus Filipas |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |