Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 113 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus Filipas. Împărăția Cerească
    Scris la Saturday, September 23 @ 16:23:54 CEST de catre asymetria
    Memoria Titus Filipas scrie "
    Prima cruciadă modificase percepția bizantină despre Constantinopol. Comnenii încep să vadă în Oraș o reprezentare pentru Împărăția Cerească. Comnenii au conștiința unei evaluări eudaimonice a Orașului. Dintre Comneni, cei care au realizat primii, și cel mai bine, această reprezentare au fost împăratul Ioan al II-lea Comnenul (1087–1143), – supranumit de contemporanii săi Caloianul, fiind considerat de istoriografii din epoca modernă drept un Marcus Aurelius bizantin –, precum și sora lui, Kira Ana, celebra scriitoare bizantină Ana Comnena. Pentru vlahi ori români, ei pot chiar să creeze o legătură magică dar vitală între spațiul de subzistență și spațiul forțelor cosmice și al meteorilor. Descântecele „Caloianul” (ori, alternativ, „Scaloianul”) și „Scaloița” sunt invocări ale acestei legături. Caloianul cesta, care nu a mutilat niciodată pe nimeni, --spre deosebire de „Caloianul bulgar”--, a rămas venerat de români ca o sursă a Binelui și pentru faptul că a vrut să reducă mult, chiar până la statu quo ante 992 AD, privilegiile exorbitante ale venețienilor (veneticilor). După 1204, insula bizantină Creta este ocupată de venețienii ce nu interferă cu ideologia înălțătoare a Comnenilor, după cum îngăduie și noua ideologie a Paleologilor în teritoriul cretan ce-l vor păstra până la 1669. Avem în Creta o continuitate ideologică semimilenară. O sursă pentru ideologia bizantină care ne influențează. Iconografia cretană a Paleologilor se mai vede la noi în pictura din bisericile Craioveștilor. Ideologia Comnenilor și a Paleologilor este unită de cărturarul cretan Eremia Cacavelas cu ideologia europeană Neoacquistica într-o sinteză care va influența educația lui Dimitrie Cantemir.



    Împărăția Cerească

    Istoria evenimentelor umane, credea Robin George Collingwood (1889-1943), idealist inluențat de Giambattista Vico, este istoria gândurilor care au provocat acele evenimente semănate pe brazda timpului. Pentru a desluși istoria trebuie să găsești în gândurile oamenilor un lanț cauzal, oricare studiu al istoricilor fiind exercițiu de "reenactment", de reluare a jocului la nivelul intelectual. Prima cruciadă modificase percepția bizantină despre Constantinopol. Comnenii încep să vadă în Oraș o reprezentare pentru Împărăția Cerească. Comnenii au conștiința unei evaluări eudaimonice a Orașului. Dintre Comneni, cei care au realizat primii, și cel mai bine, această reprezentare au fost împăratul Ioan al II-lea Comnenul (1087–1143), – supranumit de contemporanii săi Caloianul, fiind considerat de istoriografii din epoca modernă drept un Marcus Aurelius bizantin –, precum și sora lui, Kira Ana, celebra scriitoare bizantină Ana Comnena. Pentru vlahi ori români, ei pot chiar să creeze o legătură magică dar vitală între spațiul de subzistență și spațiul forțelor cosmice și al meteorilor. Descântecele „Caloianul” (ori, alternativ, „Scaloianul”) și „Scaloița” sunt invocări ale acestei legături.


    Caloianul și Scaloița cei reali trăiau într–un timp de apogeu al încălzirii climatice medievale (900-1300 AD). Este o ipoteză deloc absurdă că seceta de vară era frecventă și în teritoriile de nord ale Oikumenei, unde funcționarea „plugului mare” se baza tocmai pe regimul ploilor de vară.


    Iată invocarea Caloianului într-un descântec unde cele două spații: al cerului și meteorilor în primul rând, apoi cel al subzistenței pe baza sectorului economic primar, deci nu cel al vînătorii și al culesului din natură, și prin aceasta „Caloianul” se deosebește de ritualul șamanic, sunt limpede specificate: „Caloiene, iene,/ Caloiene, iene,/Du-te-n Ceriu și cere / Să deschiză porțile, / Să sloboadă ploile,/ Să curgă ca gârlele,/Zilele și nopțile, / Ca să crească grânele,/ Caloiene, iene,/ Caloiene, iene,/ Cum ne curg lăcrămile, / Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile, / Și umple șanțurile, / Să crească legumele / Și toate ierburile.”

    Sau invocarea, vag ireverențioasă, a Kirei Ana : „Scaloiță/Trup de coconiță,/Du-te-n cer și cere/Și cere cheițele/Să descui portițele/Că de când n-a mai plouat/Tot pământul s-a uscat”, invocare despre care sînt convins că nu posedăm forma medievală originară, fiind mult distorsionată ca stil.


    Caloianul cesta, care nu a mutilat niciodată pe nimeni, --spre deosebire de „Caloianul bulgar”--, a rămas venerat de români ca o sursă a Binelui și pentru faptul că a vrut să reducă mult, chiar până la statu quo ante 992 AD, privilegiile exorbitante ale venețienilor (veneticilor).

    După 1204, insula bizantină Creta este ocupată de venețienii ce nu interferă cu ideologia înălțătoare a Comnenilor, după cum îngăduie și noua ideologie a Paleologilor în teritoriul cretan ce-l vor păstra până la 1669. Avem în Creta un interval semimilenar de continuitate ideologică. O sursă pentru ideologia bizantină care ne influențează. Iconografia cretană a Paleologilor se mai vede la noi în pictura din bisericile Craioveștilor. Ideologia Comnenilor și a Paleologilor este unită de cărturarul cretan Eremia Cacavelas cu ideologia europeană Neoacquistica într-o sinteză care va influența educația lui Dimitrie Cantemir.


    Uniunea pe care o văd Comnenii între Cer și Pământ este transpusă de pictorul cretan Domenikos Theotocopoulos (1541-1614), cunoscut mai ales sub numele hispanizat El Greco, în tablouri cu personaje hieratice tensionate între cer și pământ. Cretanul acesta, educat în ideologia Comnenilor și Paleologilor, pe nedrept acuzat a fi pictor expresionist timpuriu, mai este acuzat de posesia unui nemaipomenit hubris. Când sosește la Roma, declară senin că el pictează mai bine decât Michelangelo! Cred că pictorul și ideologul ortodox Domenikos Theotocopoulos vroia să sublinieze faptul că isihasmul lui Grigorie Palamitul este mai important decat renascentismul promovat de Varlaam din Calabria. În Spania i se recunoaște geniul numai pentru că, prin imaginile ideologice pe care le creează, sugerează regelui, aristocraților, și în fond oricărui hidalgo capabil să viseze, faptul că Spania este Nova Romania, noul imperiu roman.


    Tot în Occidentul european, Ideologia Comnenilor despre Împărăția Cerească îl va inspira pe Bossuet, Jacques Bénigne (1627 - 1704), să compună predicile acelea pline de speranță despre îngerii și oamenii ce formează "un même peuple et un même empire". Poate că nu este întâmplare fără cauzalitate faptul că Emil Cioran, care scria în România “Pe culmile disperării” (1934), după ce ajunge în Franța scrie treptat plin de optimism creștin, precum episcopul Bossuet. "În afară de poezie, metafizică și mistică, nimic n-are nici o valoare", ne învăța Emil Cioran, păzitor al cunoașterii prudențiale la fel ca și Jacques Bénigne Bossuet. Chiar în timpurile comuniste de la noi, G. Călinescu era stăpânit de ideologia Caloianului Comnen a unirii cerului cu pămîntul, vezi în „Bietul Ioanide” portretizarea arhitectului balcanic perfect ce proiectează domul ca ‚domă’ prin care se pot vedea stelele. Prin opoziție, arhitectul modern imperfect proiectează doar ‚Catedrala neamului’ din beton armat. Un concept arhitectonic superfluu. ‚Catedrala neamului’ nostru există deja în suflet și în minte, ca Aghia Sophia. G. Călinescu era influențat de scrierile lui Dimitrie Bolintineanu despre ‚domă’, scrieri care implementau în literatura română ideologia primară a lui Volney.


    La sfârșitul secolului XIX, după ce ideologia lui Volney își va fi împlinit menirea de „germen de nucleație” pentru literatura română modernă, Alexandru Vlahuță îi rezuma efectele : "Nu știu, e melancolia secolului care moare,/ Umbra care ne îneacă la un asfințit de soare,/ Sau decepția, durerea luptelor de mai-nainte,/ Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte,/ Răspândindu-se-n viață, ca o tristă moștenire,/ Umple sufletele noastre de-ntuneric și mâhnire,/ Și împrăștie în lume o misterioasă jale,/ Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale." (în "Unde ni sunt visătorii?"). Jalea este doar mimată, calitatea Limbii Române din poezia lui Alexandru Vlahuță este pentru noi sursă de infinit optmism. Și nu era atacat poetul craiovean Tradem. Numai se statua că spiritul lui Volney devenise caduc în literatură. Limba Română evoluase enorm.


    În poemul lepădării de Volney, –după un veac de acțiune programatică asupra literaturii române --, Alexandru Vlahuță schița prima ideologie autentic românească. Fără spaima de nihilismul din Rusia care nega sursa divină a valorilor, Sămănatorismul ori „fundamentalismul literar românesc" recicla vechi reprezentări ontologice, încercând să-i regăseasca pe Magii căutători ai sursei valorilor ajutați de "steaua [care] sus răsare/ ca o taină mare".


    Sămănătorismul vroia într– un mod expres 'compatibilitatea cu tradiția'. Sămănătorismul este un program ce incorporează intuitiv principiul 'retro-compatibilității' (Backward Compatibility, Compatibilité à rebours). Nu incorporase explicit și o regulă de compatibilitate ascendentă (Forward Compatibility), de compatibilitate cu viitorul sau "Compatibilidad futura", cum traduc spaniolii termenul englezesc, o compatibilitate care asigură perenitatea codului. Din cauza aceasta, Sămănătorismul degenerează în ceea ce Radu Stanca numea 'Pășunism'. Totuși Sămănătorismul rămâne cu meritul incontestabil că asigură evoluția naturală a limbii române în vremea de tranziție ideologică din jurul primului război mondial. Înclin să cred că Sămănatorismul era atât anti- rusesc, cât și anti- occidental. De asemenea cred că pentru a păstra evoluția naturală a Limbii Române, 'retro-compatibilitatea' proprie Sămănatorismului trebuiește păstrată la construirea reprezentărilor noi ce respectă perenitatea codului.


    Tocmai plecând de la programul sămănătorist a fost creat frumosul cântec legionar: “A venit aseară mama, din sătucu-i de departe”. Să călcăm pe urmele sămănătoriștilor, atât de huliți de ideologia anti-românească de azi ce denunță apologia violenței din „Balade și idile” (sic!). Traducând limbajul românesc medieval într-un limbaj modern, trebuie să explicăm că "Puterea fără de trup" este Valoarea, imaterială și imponderabilă, valorile alcătuind un "set de valori" însemnând "cetele de puteri fără de trupuri". Putem cita în sprijinul tezei viziunea „Imnului” poetului George Bacovia: „Mă ridică din erori/Idealuri ce-au apus.” Sunt valorile din „Romania cerească” – alt nume pentru Bizanțul atemporal.


    Activitatea împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul este fidelă numelui său de botez. Sub semnul iconic al Arhanghelului Mihail, împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul devine organizator de valori civilizatoare. Hrisovul pentru Aghia Sofia sigilat de împărat la 1261 era mai întâi act strategic managerial, celelalte semnificații sunt secundare pentru ‚ondulațiunea universală’. La 1261, Bizanțul dădea încă un exemplu în lume, arătând cum se construiește civilizația întru continuitate. Hrisovul pentru Aghia Sofia trebuie conectat cu delocalizările de sarcini și funcții caracterizând politica mondială dusă de Mihail al VIII-lea Paleologul. Când un Basarab alegea ca stemă "vulturul bicefal", nu însemna aceasta și delocalizarea funcției gândite de Mihail al VIII-lea Paleologul pentru Bizanț (Romania interioară)? Un tînăr și nobil Basarab enigmatic, extraordinar de optimist, apare ca personj episodic în romanul ‚Scrinul negru’ al lui G. Călinescu, text quintesențial, epitomic, al renașterii rumânești după comunism. Orizontul de timp al ‚funcției Romania’ bate departe, ținea să ne reamintească G. Călinescu.


    Trăim încă, --și vom mai trăi--, în globalizarea cea veche, începută de ‚Împăratul de aur’. Cele trei secole de renascentism din Italia: Trecento, Quatrocento și Cinquecento, se datorează și ele imboldului dat de hrisovul pentru Aghia Sofia. Frenezia construirii bisericilor de către Ștefan cel Mare înseamnă și ea tot respect față de hrisovul lui Mihail al VIII-lea Paleologul pentru Aghia Sophia, dovedind încadrarea Moldovei într-un set de valori civilizatoare.


    În formula bine-cunoscută: „Bizanț după Bizanț”, Nicolae Iorga sintetiza poate cel mai bine pentru Limba Română filosofia lui Giambattista Vico despre caracterul ciclic al civilizațiilor. Karl Marx prețuia teoria ciclică a civilizațiilor dezvoltată de Giambattista Vico, însa vroia să-l amendeze pe filosoful napolitan. Karl Marx ținea să sublinieze că prin conceptul "luptei de clasă", el ar fi găsit un sens în fiecare nouă învârtire a „roții” civilizației. Percepția mea despre "Teologia civilă rațională" a lui Giambattista o apropie de isihasmul lui Daniil Sihastrul care influența decizia politică a lui Ștefan cel Mare, iar nu de ideologia comunistă a lui Karl Marx. Mai cred că faimoasa propoziție marxistă: "Religion ist das Opium des Volkes", nu intenționa să fie decât o higienizare ateistă a doctrinei lui Vico, pregătind-o pentru comunism ca ideologie "aseptică", fără germeni religioși. Dar Giambattista Vico are dreptate, există „început divin” pentru civilizație, în sensul că atunci se pun valorile fondatoare: „De creat doar zeul creează, iar omul imită”, declama și Petre Țuțea, cel încântat când vorbea românește depășind vernaculara, și cred că nimeni nu îi poate da replica.


    Spirala lui Constantin Brâncuși este simbol pentru ciclicitatea în dezvoltare, prezentă în opera filosofică a lui Giambattista Vico. Ciclurile succesive de civilizație, «ricorso delle cose umane», sunt reconstruite prin erudiția si memoria elitelor exprimate prin spontaneitatea și naturalețea unei gramatici generative. Ceea ce sintetizează cumva și Paul Ricoeur (1913-2005) când compune fraza: "La Cité est périssable; sa survie dépend de nous".


    Titus Filipas


    "

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.30 Seconds