Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 47 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Poeme: Sabina Ivascu. Elegii regasite
    Scris la Tuesday, December 23 @ 20:09:55 CET de catre asymetria
    Limba dulce Sabina Ivașcu revine, după un drum lung, cu multe răspântii, la elegiile îndepărtate dar nu uitate ale începutului. Să-i urăm regăsirea acestui ton și ritm prin care dădea semn poeta? Sau poate pe noile cărări și drumeaguri, se află în așteptare o altă nouă poezie.

    Elegii 

    I
    gînditu-ai tu vreodat’ la drumul 
    Răscrucii Celei Care Minte 
    pe unde-și spulberă duiumul 
    deșertăciunea de cuvinte ? 
    brodit-ai tu vreodat’ popasul 
    dorind s’auzi mai dinainte 
    cum sună nerostirea-n glasul 
    de greieri, 
    vara, pe morminte ? 
    cântarea-i tu vreodat’ cu mine 
    de ți-aș struni mândră nacardă
     în hangul vremii care vine 
    din sufletul ce stă să ardă ? 
    gândește-te mereu la drumul 
    Răscrucii Celei Care Minte 
    și-oprește dacă poți duiumul 
    deșertăciunii de cuvinte. 

    II
    Ca sunet ce-i sortit să mai rămână 
    e pasul meu, coajă de timp pe treaptă 
    pe-o frunză de nisip sunt azi stăpână 
    contur ce din pruncie mă așteaptă 

    III
    Când flămând, precum o haită 
    cugetul rupe zăbala 
    porțile-n livezi își vaită 
    și rugina, și sfiala
     
    IV 
    Cântând Albastrele, clipele 
    vîntură-n galbene foi 
    ceruza uscată, nisipele 
    aduse de vechile ploi 
    și stropii căzuți în cărările 
    grelelor hamuri și bice 
    se văd și acum peste zările 
    mării cu valuri în spice 
    se bat și acum sub catargele 
    stelelor azi căzătoare 
    neguri în unde și-n algele 
    pietrei de dor născătoare 
     
    Iar ne oprește în tremurul zării 
    acel anotimp numit înserare 
    mă sprijin de umărul tău, depărtare 
    și-adorm, zăbovind în desișul uitării 

    VI 
    Octobra slovă a ivirii mele 
    mi-a dat noian de căutări drept zestre 
    și văzul stâng al păsării măiestre 
    prin desfrunziri și căzătoare stele 

    VII 
    În veșminte tuarege, 
    am visat un fel de noapte, 
    Stelele, ca rodii coapte, 
    răcoreau buze de rege..


    VIII
    Îmi plac și acum 
    florile dulci de salcîm, 
    îmi place și acum 
    iarba udă sub tălpi, 
    ascult și acum zornăitul scoicilor 
    sub valul care abia ajuns pe țărm 
    se-ntoarce în mare 
    strîng și acum pleoapa ochiului drept 
    cînd privesc în sus și e soare 
    dar tu, 
    spune-mi,
    tu mai știi să privești în larg 
    cu pumnii strînși făcuți ochean, 
    și mai știi să spui 
    după ce n-ai văzut nimic
    „dă-mi o caisă mai verde” ? 

    IX
    pe ce deal am încolțit? 
    din ce vifor, din ce hoardă? 
    cine-n mine-a asmuțit 
    flăcări ce nu știu să ardă? 

    nu mai știu cui aparțin… 
    cărui trib, cărei genuni? 
    unde s’așez cununi, 
    pe ce țeastă să suspin…

    X
    (dupa Edgar Allan Poe)
    Demult, într-o raia uitată, 
    cînd timpul era fald și scut 
    pe țărmul Sacrei Mări trăia o fată 
    smaragdă uimită, cu chip neștiut 
    pășind umbră de iarbă unduită lin, 
    în nisipul de-amurg al dulcelui chin, 
    ea numele și-l scrijeli, un nume, ea scrijeli 
    Tainic zburară spre neguri pustii 
    iubirile toate, și moarte și vii 
    întreaga mea ființă de-atuncea primi 
    raza cărării spre Annabel Lee... 

    XI
    Răspunsul meu s-a strîns 
    ca alga sub catran 
    Miroase a tăcere și a sare 
    Arunc ușor năvodul în noaptea altui an 
    și-l simt cum se destramă-n depărtare

    XII
    mai aud 
    chiar de s-a dus furtuna 
    ploaia tropotind încet pe șură 
    Buna plânge c-o basma la gură 
    și se uită cum dezghioc aluna 

    ce știi tu îmi zice bătrînește 
    cum să-nvîrte piatra-n Arieș 
    cînd să schimbă vremea 
    cînd pocnește 
    peste dealuri floarea de cireș 

    ce știi tu cum să întorci țărîna 
    încetuț, numa cu grebla mîinii 
    pînă sîmți sub palmă coaja pînii 
    mai șopti privind spre geam bătrîna 

    mă opresc din jocul cu alune 
    de rușine nu știu cum să tac 
    Buna mai sucește un tăciune 
    mîne-i sărbătoare la Albac

    XIII
    Zadarnic aștepți lîngă urme
    cu arcul sentinței întins 
    un altul veni-va să scurme 
    cuprinsul datat și pretins 
    un altul va pune pecetea 
    țintind adevăruri eterne 
    nicicînd potolindu-ne setea 
    ce-n noi infinitul o cerne

    XIV
    Măsoară amiaza a Soarelui Semn 
    stepa sub iarbă vibrează 
    se-aud în adîncuri copite de lemn 
    și-o flacără-n vînt mai nechează


    XV
    Mormăie-n beznă sub coviltir 
    țăranul Iuon ciubăraru 
    visează un deal și pe deal un martir 
    un drum mai visează și carul 
    Drumul îl duce pe coamă-n urcuș 
    și-ajunge să vadă călcîiul 
    celui ce Crucii îi face arcuș 
    din sîrma legată de -ntîiul 
    picior de cocoș ce-a strigat 
    rupînd zorii de noaptea adîncă 
    Iuon speriat 
    prin lețe de coș 
    privește la roata-nvîrtindu-se încă 
    și încă se crede din viață plecat 
    în alta (și plin de păcate) 
    dar Stanca nevasta 
    din somn l-a luat 
    rupîndu-l de spaimele toate


    XVI
    Într-o raia din vis rămasul 
    la ce-am poftit văzînd nedeie 
    se potrivi numărînd pasul Păunului 
    Cu Gheara-n Cheie 


    XVII
    Ce multul prat* umbrindu-mi gîndul 
    mi-a amintit la ceasul Albei 
    că m-am ascuns zicîndu-i crîngul 
    sub cel canon din firea salbei 

    * fîneață

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.47 Seconds