Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 33 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Geopolitica: Ioan Rosca. Opinii si documente privitoare la politica PNTCD
    Scris la Sunday, April 01 @ 17:21:32 CEST de catre asymetria
    Memoria Am înțeles omeneasca dorință de a nu discuta greșelile victimelor, atîta timp cît călăii sînt triumfători. Dar uitați-vă în jur, veterani țărăniști, ca să vedeți la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunând lucrurilor pe nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generații.  Ioan Roșca, 30 martie 2012

    Continuă publicarea și comentarea unor fragmente semnificative din documente de epocă privitoare la politica PNTCD după august 1944.
    Partea a III-a.
    [..]
    Dl. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine: Domnilor, propunerile pe care vreau să vi le fac, stau pe două considerațiuni : Mai întîi, trebuie să punem în aplicare anumite obligațiuni, pe care ne-am angajat să le îndeplinim, în virtutea condițiilor de armistițiu. Acestea sînt : interdicțiunea organizațiilor fasciste și colaborarea la arestarea criminalilor de război, înainte de a stabili o procedură în ceea ce privește judecarea lor. A doua chestiune am dedus-o din diferite impresii, pe care le-am cules din mai multe locuri. Toți membrii delegației care s-au întors de la Moscova mi-au spus că guvernul sovietic și ceilalți delegați sovietici, cu care au intrat în contact, au arătat oarecare neîncredere în guvernul român, datorită faptului că în administrații nu s-a produs epurarea și că aceste administrații sînt conduse tot de demnitarii vechiului regim.
    Aceeași impresie am avut-o și aici cînd am stat de vorbă cu generalul Lambricev. In sfîrșit, trebuie să spun că și americanii și englezii au ridicat aceeași chestiune. Deci, sînt două puncte de rezolvat: întîi, îndeplinirea cît mai curînd și mai fidel a obligațiunilor din armistițiu și în al doilea rînd, această epurațiune a aparatului de stat, care constituie una din primele condiții ale Rusiei și a celorlalte Națiuni Unite față de guvernul român și pe care o cere și opinia publica în mod imperios.  Nu este vorba aici numai de o chestiune politică, ci este vorba și de o problemă morală.  în  aparatul  nostru  de   Stat,  în presă   și   în   alte   sectoare   trebuie   să   se   producă   o   epurațiune radicală.
    Nu sînt de acord cu ceea ce a spus domnul Maurer, că această epurațiune s-ar impune, pentru considerațiuni de siguranță a regimului nostru și a guvernului actual, adică pentru motivul că oarecari cercuri reacționare, organizații fasciste sau legionare ar putea să procedeze la răsturnarea regimului, prin masuri de forță.
    După părerea mea, aceasta este o copilărie. Dacă la 23 August, cînd aveam pe germani în țară, n-a îndrăznit să scoată capul nici o creațiune legionară sau fascistă a vechiului regim, acum, cînd nu mai avem pe nemți, dar avem pe ruși în țară, nu se mai poate imagina că s-ar putea produce o lovitură de stat împotriva noastră. Aceasta însă nu schimbă concluzia că epurația-aparatului de stat este necesară. în această privință, vreau să prezint un program cu mai multe puncte. S-a făcut un proiect de lege, care a fost remis domnului ministru al justiției și domnului ministru Mănuilă. Principiile acestui proiect au fost stabilite, ținîndu-se seama de dezideratele unora din partidele politice. îmi exprim regretul că n-am putut sta de vorbă și cu delegatul domnului Dinu Brătianu, însă am avut o consfătuire la domnul Maniu acasă și acolo delegatul partidului liberal nu s-a prezentat, așa că am discutat proiectul cu cei prezenți.
    Al doilea punct este acțiunea imediată. în acesta privință am să vă prezint de asemenea propuneri concrete. A treia chestiune  este arestarea unor responsabili.
    În această privință trebuie făcută o distincțiune. Prin Convenția de Armistițiu ne-am obligat să colaborăm la arestarea și la judecarea criminalilor de război. Trebuie să intervină un acord separat între noi și Puterile Aliate, reprezentate prin Comandamentul Sovietic, asupra procedurii după care se va face judecarea acestor criminali de război. Pînă cînd să intervină acest acord, trebuiesc luate măsuri asigurătoare, care ar constitui și o satisfacție pentru opinia publică și un element de încredere în guvernul nostru.
    Distincțiunea noastră este că sînt unele persoane, care și fără să fie criminali de război, sînt totuși criminali față de Națiunea Română. Acestea nu cad în dispozițiunile Convențiunii de Armistițiu. Este vorba de cei care au făcut arbitrajul de la Viena sau de cei care sînt cuprinși în lungul proces, care s-a desfășurat, de cînd s-a introdus dictatura în România și pînă în momentul de față. Deci, acest sector îl putem rezolva, independent de dispozițiunile Convenției de Armistițiu.
    Ar trebui să se facă un prim lot de arestări. Mai întîi, criminalii   de   război,   potrivit   Convenției   de   Armistițiu,   iar   în   al doilea rînd,  cei cari nu  sînt criminali  de război,  independent  de Convenția de Armistițiu.
    Ar fi vorba apoi de interdicția organizațiilor fasciste. Aceasta trebuie s-o facem cît mai curînd, fiindcă este cerută prin Convenția de Armistițiu
    Tot în legătură cu epurația aparatului de stat, este o primă măsură care trebuie luată, fără să fie nevoie de o lege specială: este vorba de schimbarea prefecților și a primarilor, care trebuie să se producă în mod masiv. S-ar putea foarte bine ca 3-4 sau 5 prefecți ai fostului regim să fi fost oameni cinstiți și să-și fi îndeplinit obligațiunile fără nici un reproș - nu cred că au fost mai mult de cinci ; nu văd nici o obiecțiune ca aceștia să fie menținuți. în afară de aceștia însă, trebuie să se producă un act ostentativ  de   schimbare   a  prefecților   și   primarilor.
    In sfîrșit, abolirea legilor rasiale, în principiu s-a făcut prin decretul constituțional pe care îl cunoașteți. Sînt dispozițiuni date pentru liberul exercițiu al profesiunilor. La Barou s-au dat dispozițiuni pentru libera înscriere a evreilor, dar sînt alte aspecte contractuale și patrimoniale care nu s-au putut rezolva pînă acum, dar care sînt necesare să fie soluționate cît mai curînd. In această privință, trebuie să luăm decizia să constituim o delegație, pe care s-o însărcinăm să studieze chestiunea și să facă propuneri.
    Dl. general Gh. Potopeanu, ministrul economiei naționale și al finanțelor :  S-a făcut.
    Dl. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine : Mai avem un punct, care în urma Convenției de Armistițiu, cade. Trebuia să se instituie printr-o lege specială o procedură pentru judecarea celor răspunzători. In ceea ce privește criminalii de război, nu putem să prejudecăm asupra dispozițiunilor Convenției de Armistițiu, care va avea să stabilească procedura după care acești criminali vor fi judecați. Totuși, putem, în al doilea sector, pentru cei cari nu sînt criminali de război, dar sînt criminali față de Națiunea Română, să luăm decizia și să primim propunerea pentru întocmirea unui proiect de lege de stabilire a procedurii de judecată.
    Acestea sînt chestiunile pe care vream să vi le expun. Prima problemă, epurația aparatului de stat, a intrat într-o fază foarte concretă. Domnii miniștrii Căpățînă și Mănuilă sînt rugați să arate realizările  Comitetului  Central  în  această  privință.
    Dl. L. Pătrășcanu, ministru de Stat: Eu țin să declar că sînt complet de acord cu propunerile domnului ministru de externe. Am fost încunoștiințat de aceste probleme și atunci cînd am lipsit din țară, partidul nostru le va susține pe toate. DI. Valerain Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naționale : Deoarece chestiunea este extrem de urgentă, să procedăm la arestarea criminalilor contra Națiunii.  Măsura trebuie executată imediat, fiindcă opinia publică ne judecă. Nu putem întîrzia nici o clipă.
    Dl.  Gr. Niculescu-Buzești,  ministrul  afacerilor  străine ;   Domnule  ministru   Christu,   d-ta   confirmi,   cu   impresiile   d-tale  de  la Moscova, că epurația aparatului de stat trebuie să fie făcută ?
    Dl. I. Christu, ministru plenipotențiar : Da, domnule ministru. Dl. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine : Am vrut să am și acordul dv. Dl. C. I. C. Brătianu, ministrul de Stat : Unde s-a înșelat guvernul de la Moscova a fost atunci cînd a crezut că actele mareșalului au avut vreo aprobare.
    [..] Dl.A. Căpățînă, ministrul justiției: [..] În momentul de față ne găsim guvernați de anumite legi și aș dori - și cred că ar fi bine - ca în ce privește constatările de fapt să le excludem din cercetările oricărei instanțe judecătorești. Eu cunosc cazuri, cînd s-au făcut în magistratură aceste epurații - acum cîțiva ani de zile - cunosc erorile care s-au comis, cîteva săritoare în ochi. Dar în regulă generală rezultatul a fost bun. Ei bine, aceste constatări de fapt să nu poată fi deduse înaintea nici unei comisiuni. Din punctul de vedere al legilor care ne guvernează, cred că acești oameni trebuie să aibă un drept : nu le putem lua dreptul de adresare la Contenciosul administrativ. Dar aș dori să se precizeze în lege că acest drept există numai în ce privește formele cu care au fost scoși din funcțiunile lor. Adică, să se spună : Comisiunea n-a fost alcătuită bine, o formalitate nu s-a îndeplinit cum trebuie   etc.
    Acestea sînt obiecțiunile pe care le am de ridicat la o primă cercetare a legii.         
    Dl. C. Titel Petrescu, ministru de Stat : Hotărîrile comisiunii să fie executorii.
    DI. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine : Dați-mi voie să vă fac o propunere : cu siguranță că legea răspunderilor va fi foarte complicată și va trebui să fie foarte amănunțit discutată. Acest fapt însă nu trebuie să ne împiedice de a lua unele măsuri imediate, pentru a da satisfacție opiniei publice și pentru a-i da încrederea de care are nevoie în starea actuală. Să nu ne împiedicăm de considerațiuni juridice sau constituționale. Anglia, care este o țară cu un nivel constituțional, la care aș fi fericit să ajungă România, are o lege prin care orișicine, fără nici un motiv poate fi arestat. Să facem o lege la fel ; să i arestăm pe toți și să stea acolo, pînă cînd vor fi cercetați și judecați. Juriștii aceștia se vor întruni și pînă cînd vor ajunge să facă legea, va trece un an de zile. Să facem o lege simplă, și apoi să procedăm la arestarea tuturor vinovaților, fiindcă apoi vom avea tot timpul să facem legi cît mai perfecte, pentru judecarea lor, fără însă ca acum să avem scrupule constituționale.
    DL A. Căpățînă, ministrul justiției : Au venit juriști eminenți la această comisie și eu am pus problema : pe de o parte avem un regim  constituțional,  cu anumite garanții și   forme,  iar pe  de altă parte chestiunea se poate pune și așa cum ați arătat dv., prin înlăturarea unor texte. Am rugat pe eminenții juriști-consulți Anibal Teodorescu, Emil Otulescu și Vintilă Dongoroz să înceapă cu partea a doua, pentru ca o dată textele constituționale înlăturate, să se poată proceda  așa cum ați spus dv.
    Prin urmare, am crezut că este de început cu ceea ce nu este reglementat în momentul de față și cu ceea ce am impresia că va deveni lege, care ne va guverna. Mi s-a pus în vedere și modul de a vedea al tuturor partidelor. Nu mi-am permis să legiferez fără să fac aceste consultări. în opera de tehnică legislativă, vă rog să credeți că am ales colaboratori și am constituit comisii, cu care să pot lucra în cele trei direcții, pe care le vor avea legile, ce vă vor fi prezentate. Vedeți ce am făcut pînă astăzi, deși nu s-au prezentat decît doi delegați din doisprezece. Dl. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine : Noi avem toată recunoștința pentru străduința dv. însă vrem să vedem dacă guvernul este de acord cu propunerea mea.
    Dl. A. Căpățînă, ministrul justiției : Propunerea dv. se oprește la un impediment constituțional. în virtutea unei legi, un mandat de arestare trebuie emis cu 24 ore înainte de arestare. Dacă însă faceți arestări, ca un act de guvern, din motive de siguranță generală a statului, pe care nimeni nu le poate critica, așa trebuie făcut, pentru că aceasta este situația, rămînînd ca în ceea ce privește judecarea, așa cum ați spus și dv., să găsim formula legală peste cîteva zile.
    Dl. L. Pătrășcanu, ministru de Stat: în ceea ce privește temeiurile constituționale pentru arestarea și judecarea criminalilor de război și criminalilor contra națiunii române, procedura trebuie să fie mult mai rapidă. Am arestat pe Antonescu, fără mandat de arestare. Dacă ne vom încurca în formule constituționale, vom da impresia că sabotăm această măsură.
    Dl. Gr. Niculescu-Buzești, ministrul afacerilor străine : Să facem lista de comun acord. Ce să mai discutăm chestiuni juridice ? Dl. Valeriu Georgescu, subsecretar de Stat la Ministerul Economiei Naționale : Ar fi bine ca domnul ministru de externe să ne citească primele nume.
    Ședința continuă. [..]
    De ce nu ne-au vorbit membrii partidelor istorice despre poziția lor față de reglarea conturilor cu cei care acaparaseră puterea pînă în 1944, și erau mai mult sau mai puțin vinovați față de națiune? După 1989, rămășițele PNT, trecute prin iadul anilor 1946-1964 și apoi prin reeducarea în "libertate" dintre 1964 și 1989, măcinate de povara angajamentelor și informărilor, forțate prin interminabila presiune a Securității, nu au avut puterea să trateze deschis subiecte ca: participarea la actul din 23 August și consecințele acestuia, iluziile privind bunăvoința Aliaților și costul lor, lansarea răzbunării juridice față de carliști, antonescieni, legionari -  capcană în care au căzut și inițiatorii, etc. Ca să evite astfel discuțiile dureroase, l-au susținut orbește și pe Mihai, trecând peste faptul că acesta a trădat, din lașitate, cauza anticomunistă, din 1944 pînă azi, lăsîndu-i și pe țărăniști de izbeliște: la 6 martie 1946, în noiembrie 1946 sau la procesele din 1947. Dar cum puteau țărăniștii să  discute vinovățiile regelui laș, fără a ajunge la problema cooperării cu el la lovitura din August, care aruncă și asupra lui Iuliu Maniu grele răspunderi.
    Am înțeles omeneasca dorință de a nu discuta greșelile victimelor, atîta timp cît călăii sînt triumfători. Dar uitați-vă în jur, veterani țărăniști, ca să vedeți la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunînd lucrurilor pe nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generații.

     Ioan Roșca, 30 martie 2012

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.58 Seconds