Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 33 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Editoriale: Dan Culcer. Tara fara batrani
    Scris la Saturday, April 30 @ 12:09:11 CEST de catre asymetria
    Memoria «Țara fără bătrâni » este un basm, parabolă de mare eficiență, care mi-a permis să fiu respectuos nu doar cu bătrânul meu Tată ci și cu mulți dintre bătrânii săi prieteni, cu toții bătrânii pe care i-am cunoscut și pe care i-am căutat în junețe ca să le aflu tainele, visele și vrerea. Căci ei fuseseră coloana vertebrală a României antebelice, cu toate păcatele lor știute sau neștiute, mai înalți cu un cap decât toți nemernicii care se înghesuiseră să le ia locul liberat cu baionetele și cnutul ocupanților.
    Povestea asta ar fi trebuit să fie distribuită în toate cutiile poștale din România anilor de după 1944. Ar fi avut, poate, efectul unui manifest anticomunist mai convingător decât orice palavră despre venirea americanilor sau despre revoluția care a eliberat poporul de exploatare. Nu că n-ar fi existat exploatare, ci fiindcă eliberare nu putea fi realizată sub cizma străinilor de neam și de țară.

    Dar nici nu s-a putut realiza cu paricizii, aceia care îi omorâseră pe bâtrâni, cu comuniștii cominterniști de frunte, mai toți străini ori cozi de topor, sau cu comuniștii pseudonaționaliști, fiindcă toți luaseră locul uriașilor, bătrânilor uciși în temnițe și nu aveau nici o temeinicie, nici o dragoste de țară, neștiutori de ale lumii, idioți care se rupseseră de tradiție, nemernici care nu știau să-și respecte părinții, părinți, în mai toate cazurile țărani, lăsați să moară de foame și prădați de singura lor unealtă, pământul, talpa țării.

    Dar nici nu s-a putut realiza cu aceia care, după 1989, au moștenit pe nemuncite ceea ce nu era al lor, descendenții unor uzurpatori, deveniți capitaliști și snobi, fără noblețe și fără dragoste de neam.
    Neam, orice s-ar spune, nobil de opincă, pentru fapte de arme, căci ați apăra țărâna în care se odihnesc strămoșii tăi este o faptă nobilă.
    Cei pentru care iubirea de țară și de « moșie » este acum o rușine, nu nu sunt oameni de omenie. Le doresc să moară pe o bancă într-un parc dintr-o lume străină, de frig, singuri, sub privirea moartă a unor străini trecători.

    Cred în acei români care trudesc, oriunde în lume, la frăția cu vecinii noștri din interior și din exterior, la reclădirea casei noastre comune, la ridicarea privirii semenilor de la pământ la cer, la reunirea românilor, la recucerirea pământului României și la alungarea hoților din Templu.
    Țară puternică este Țara care își cinstește bătrînii, îi răscumpără dacă i-au fost răpiți sau caută bătrânii ascunși prin peșterile salvării și iubirii filiale. Astfel de țară se cuvine să construim cu cei mai buni dintre noi. Iar ei există. Să ne smulgem ochelarii negri pe care ni i-au impus torționarii și uzurpatorii. Să privim în jur și să ne căutăm împreună Tinerii Bătrînii, încredințându-le viitorul nostru.
    Să recitim deci această poveste care vine din vechime ca să ne dăruiască înțelepciunea, cinstea și omenia.

    Dan Culcer

    Scriind aceste rânduri mă gândeam la Mihai Rex, la Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Petru Groza, la Mihail Sadoveanu, la Lucrețiu Pătrășcanu, la Mihai Ralea, la Ana Pauker, la Vasile Luca, la Ion Gheorghe Maurer, la Nicolae Ceaușescu, la Leonte Răutu, la Silviu Brucan, la ion Iliescu, la etc. etc. cărora nu le acord nici o circumstanță atenuantă, ca paricizi.

    Țara fără bătrâni. (dupa V.A.Urechia)

    Se spune că într-o țară îndepărtată, tineretul s-a hotărât să-i ucidă pe toți bătrânii. „De ce numai bătrânii să fie mari slujitori ai țării? Cât au să-și mai scoată căciula din cap înaintea bătrânilor?” ziceau cei tineri. Și, într-o noapte, s-au apucat voinicii de tineri de au ucis pe toți bătrânii. Numai un fiu mai cu suflet n-a cutezat să-l ucidă pe tatăl său, ci l-a luat și l-a ascuns într-o peșteră, unde nimeni nu-l putea găsi. Nemaifiind bătrâni, a chemat atunci Vodă, în divan și în toate slujbele, numai oameni tineri. Din toate bărbile marilor sfetnici ai lui Vodă, n-ai fi putut lega o bidinea, iar din toate mustățile judecătorilor, nu puteai alege măcar un fuioraș.
    Dar iată, că țara aceea era vecină cu un neam dușman, care ca uliul pândea de mult să pună gheara pe bogățiile ei. - "A sosit ceasul", ziseră cârmuitorii neamului vecin. "Și-au ucis bătrânii, e vremea să le ocupăm țara".
    Dar cum să înceapă cearta? Că, de, chiar când începi o gâlceavă din senin, tot vrei să creadă lumea că dreptatea e de partea ta. Și ce s-au gândit viclenii:
    - "Să cerem înapoi de la tinerii vecini, funia pe care strămoșii noștri le-au împrumutat-o cândva strămoșilor tineretului. Iar de nu ne-or da-o în trei zile, le luăm țara amanet și amanetul rămâne pe urmă al nostru pe vecie".
    Dar ce fel de funie voiau viclenii de vecini?- "Funia împrumutată de la strămoșii noștri - ziceau ei - era împletită din fire de nisip". - "Ei, ce mare lucru", - zise sfetnicii lui Vodă din țara tineretului, care nu știau nimic despre această funie.
    - "O să le dăm funia și o să fim în pace cu vecinii noștri". însă nimeni nu știa unde se putea găsi această funie. Ei, și pentru că n-au găsit-o, ce și-au zis:- „Vom face iute alta”. Și, deîndată, pe toate drumurile răsunau tobele și glasul crainicilor, care strigau la răscrucile drumurilor, să poftească la stăpânire toți meșterii de frânghii, c-o să le iasă câștig mare.
    Se adunară mulți meșteri, cărora tinerii de la stăpânire le porunciră să facă în trei zile un stânjen de funie din fire de nisip, că de nu, va fi vai ș-amar de ei. Și au început lucrul. Au frământat nisipul, l-au întins, dar funia nu se putea împleti. Trecu termenul pus de neamul dușman, dar funie... nimic.
    Atunci vecinul viclean pornește război împotriva tineretului.- "Vai, ce ne facem?" - se întrebau cu toții, "Suntem pierduți". Atunci Vodă cheamă la sfat pe tinerii săi sfetnici și ținu sfatul din zorii zilei până în noaptea adâncă.
    Iată, că între sfetnici era și fiul cel cu suflet bun, care nu și-a ucis tatăl. Frământat și el de cele ce s-au discutat în divan, a doua zi merge la peșteră să-i ducă tatălui său schimburile albe cu miros de levănțică și de sulfină. Și-l vede bătrânul tată dus pe gânduri și amărât.
    - "Ce ai fiule?"
    - "Ce să am? Iaca, stăm rău, că uite așa... uite pe dincolo"...Și povesti cu de-amănuntul, povestea cu vecinul cel viclean.- "Păi de atâta vă supărați, voi, copii? Răspundeți-i dușmanului așa: "Moșii și strămoșii noștri, când au împrumutat funia, ce ne cereți acum înapoi, au zis strămoșilor voștri: tăiați din funie un capăt să vă rămână de probă, de model. Așa că, dați-ne capătul de funie, ca după el să facem funia întreagă".
    Domnitorul transmise țării învecinate, întocmai, sfatul bătrânului ascuns în peșteră. Când primiră vrăjmașii acest răspuns, strigară: - Va să zică tot mai au vecinii noștri un bătrân care să-i sfătuiască. Să-i lăsăm, deci, în pace! Și i-au lăsat, renunțând la război. Dar de atunci a rămas proverbul vechi și înțelept: "Cine nu are bătrâni să-și cumpere!"
    Associated Topics

    Distribuitor de afise


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.43 Seconds