Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 17 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Istorie recenta: Ioan Rosca. Scrisoare deschisa adresata procurorului Dan Voinea
    Scris la Friday, September 24 @ 16:38:29 CEST de catre asymetria
    Historia oculta Un manunchi de scrisori deschise, catre juristi implicati in reabilitarea justitiei-(19)-Ioan Rosca
    Notă: Am înmănunchiat acest buchet, împletind fire autonome, dar multiplu corelate, pentru a completa fresca degradării justiției; e o explicație cu structură specială, care reface povestea căutării ce m-a condus la capătul nopții mele justițiare.
    Cititorul poate urmări analitic oricare din cele zece ipostaze ale juristului postdecembrist, sau încerca să suprindă sintetic forma labirinticului ansamblu. Am ales scrisoarea, pentru că îmbină posibilitățile memorialisticii cu ale eseului liber - permițînd punerea unor întrebări directe, provocare care ar putea duce la confirmări sau infirmări, dacă mi se va răspunde.   Am ales forma publică, asumîndu-mi și păcatul unor indiscreții rezonabile, pentru că simt nevoia unei lămuriri deschise, a unui bilanț al acestor două decenii de zbucium justițiar. Situațiile pe care le invoc aici sînt cele mai semnificative (pentru subiectul cercetării mele) pe care le-am întîlnit. Persoanele interpelate sau amintite nu acoperă tipologia practicării dreptului, fiind mai active decît marea majoritate a juriștilor, care-și cîștigă pîinea cuminți și pragmatici, cu desăvîrșire șterși, pasivi față de problema reabilitării justiției. Am considerat expresivă atitudinea unui judecător - ca Mihai Ciubotaru - care a avut în față dosarele revoluției, sau a unui procuror - ca Dan Voinea - care a pregătit probatoriul. Sau pozițiile unui teoretician al dreptului - ca Valeriu Ciucă, a unui avocat legislator - ca Vasile Lupu, a unui jurist implicat în administrarea Tranziției - ca Ioan Onisei, a unui judecător reformist - ca Adrian Neacșu, a unui justițiar - de talia lui Valerian Stan, sau a unui petent expert - ca Lucian Orășel. Completînd spectrul cu recția unor avocați combativi - ca Aurel Maricari și Antonie Popescu. Mesajele pe care le-am adresat fiecăruia nu creionează portrete, ci precizează atitudini și investighează probleme de principiu. Textul, și așa destul de stufos, se poate dezvolta prin eventualele răspunsuri. Ioan Roșca, 20 septembrie 2010 Sursa: http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=3&year=2010&month=9.htm

    «Ceea ce m-a făcut să vă rămîn alături, în ciuda scăderii treptate a speranței că vom ajunge unde trebuie (pe lîngă dorința de a ști dinăuntru cum e sufocată ancheta de sistem), a fost deschiderea pe care ați arătat-o pentru unele sugestii ale mele. Astfel, am apreciat faptul că depășiți spectrul redus al acuzațiilor inițiale, orientarea spre detalii care nu puteau conduce decît la incriminarea acarilor Păun, abordînd capetele majore de acuzare a conducerii FSN, care dădeau coerență dosarelor: contrarevoluție sîngerosă, uzurparea subminantă a puterii în stat, prin teroare și înșelăciune (electorală), distrugerea economiei în numele "terapiei de șoc", aservirea țării unor interese străine, instigarea populației la violență și război civil. Mai greu ați realizat că baza complexului infracțional continuat era protejarea criminalilor comuniști (contra justiției și în vederea îmbogățirii frauduloase).»

     10. Domnule procuror Dan Voinea,
       Cînd v-am întîlnit prima dată, în aprilie 2005, la parchetul de lîngă procuratura militară, venisem din Montreal cu două obiective: să depun plîngere pentru represiunea la care am fost supus de către regimul FSN în 1990 (descrisă la http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/default.asp.htm) și să mă interesez de avansul cercetării în dosarul Gh. Nechita - colegul meu din echipa României, cu care participasem la olimpiada de matematică studențească de la Ankara în 1980 - http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=314&year=2005&month=1.htm .
       Fiind un adept al dreptului populației la eliberare (chiar prin luptă) de sub cnutul unei tiranii, nu mă număram printre cei ofuscați de lipsa de maniere arătată în procesul Ceușeștilor, deși din start percepusem acea farsă sinistră, ca pe o manevră de acoperire a rămînerii la putere a restului nomenclaturii comuniste. (Așa cum am relatat în mărturia extinsă pe care v-am depus-o la dosarul meu, mi-am dat demisia din FSN la 22 decembrie 1989, ora 20, și de atunci nu am făcut altceva decît să combat uzurparea contrarevoluționară.) Nesuferind de complotită obsesivă, vă pot crede cînd spuneți că ați fost delegat la acel proces de un superior și că nu aveați legătura cu manevrele criminale ale echipei Iliescu, care v-a folosit candoarea (chiar dacă unii susțin că îl cunoșteați și apreciați pe marele emanat). Cu atît mai mult v-am dat credit, cu cît judecătorul Ciubotaru mi-a revelat faptul că dosarele în care s-au putut condamna criminalii de la Timișoara, Tîrgoviște, Cluj - au fost pregătite de dvs. Iar Doru Mărieș mi-a spus că dvs. ați sprijinit redeschiderea cercetărilor (întrerupte de revenirea lui Iliescu la Cotroceni) - cu un pas înaintea prescrierii. Nu făcea sens să vă bănui de sabotarea unor dosare pe care era suficient să nu le redeschideți (decît dacă s-a urmărit prin această manvră un joc de șantaj între filoane concurente ale mafiei). Ați confirmat orientarea justițiară și în relația cu mine, după ce v-am spus că postura penibilă în care v-a plasat prestația din 1989 (pentru care ați primit titlu de revoluționar) vă obligă să ne ajutați să demonstrăm continuitatea genocidului comunist din România - ca să arătați că măcar pe fond, inculparea dvs a fost justă. Un genocid nu se face de doi oameni…
       Revenind la povestea colaborării noastre (relatată sumar la http://www.procesulcomunismului.com/activitate_procuratura.htm) apreciez modul amabil, deschis și constructiv în care m-ați tratat, pe mine și toate victimele pe care vi le-am adus pentru a depune plîngere (mergînd pînă la a vă ocupa de repararea cataractei lui Gavril Vatamaniuc !). Mi-ați părut într-adevăr dedicat victimologiei.
        Mi-ați relatat situația cazului Gh. Nechita, integrat în dosarul P75/1997. Știind suferința de care nu poate scăpa nici azi familia acestui valoros cercetător științific român, unul dintre civilii răpuși în noaptea de 23 decembrie, pentru că s-a lăsat purtat de entuziasm revoluționar (chemat de acasă prin televiziune să apere biblioteca Eminescu), v-am rugat să stabiliți cauza imediată a morții sale, și să incriminați pe cei care au montat farsa ucigașă, ca să justifice acapararea contrarevoluționară a puterii. Nici pînă astăzi dosarul Nechita nu a ajuns însă la concluzii. Nici pînă astăzi ucigașii săi mici nu au fost găsiți și marii regizori ai crimei nu au fost inculpați. Sper că nu ați avut același randament în celelalte dosare, pentru recuperarea cărora Mărieș a făcut greva foamei…Că agitația justițiară la care am asistat în acești ani nu a fost o diversiune…Și tot mai puțin, din păcate, că lui Gh. Nechita i se va face dreptate.
       Celălalt subiect pe care l-am abordat de la prima noastră întîlnire a fost intimidarea și represiunea la care au fost supuși în 1990, în toată țara, cei care au încercat să se opună contrarevoluției FSN și să forțeze judecarea crimelor comuniste. V-am atras atenția că "feseniada" nu trebuie redusă (în spațiu, timp și sens) la "mineriadă". V-am povestit întîmplările din anul 2004 de la Montreal (http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2004_2/default.asp.htm) care m-au determinat să vin în România pentru a regla conturile cu cei care mă "retardaseră". V-am întrebat (și încă mă întreb) de ce nu ați conexat dosarele "iunie 1990" și "decembrie 1989", în care erau implicate aceleași două tabere, în același război. V-am rugat să folosiți, în extinderea cercetării dinspre delictele punctuale spre marile fenomene criminale, plîngerea mea pentru modul în care a fost tratat anticomunismul meu la Piatra Neamț, culminînd cu evenimentele de la 3 mai 1990 (http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2005/default.asp.htm). Nici la Craiova, Iași, Constanța, Deva, Brașov, Sibiu, Ploiești, etc. - contrarevoluția nu a lovit prin mineri. în plîngerea mea, am cerut cercetarea instigatorilor mulțimii manipulate ca să zdrobească adeversarii Frontului: uzurpatorii din televiziune, presă, SRI. Din cîte știu, nu ați făcut însă nici o cercetare în această direcție. De ce? Nu credeți că, avînd în vedere miza și calitatea demersului meu aș fi meritat mai multă atenție/considerație, ca român revenit de peste ocean, ca să sprijine anchetele, voluntar, cîțiva ani? Nu m-ați aprobat, nu m-ați înțeles, sau nu m-ați putut urma?
       Ceea ce m-a făcut să vă rămîn alături, în ciuda scăderii treptate a speranței că vom ajunge unde trebuie (pe lîngă dorința de a ști dinăuntru cum e sufocată ancheta de sistem), a fost deschiderea pe care ați arătat-o pentru unele sugestii ale mele. Astfel, am apreciat faptul că depășiți spectrul redus al acuzațiilor inițiale, orientarea spre detalii care nu puteau conduce decît la incriminarea acarilor Păun, abordînd capetele majore de acuzare a conducerii FSN, care dădeau coerență dosarelor: contrarevoluție sîngerosă, uzurparea subminantă a puterii în stat, prin teroare și înșelăciune (electorală), distrugerea economiei în numele "terapiei de șoc", aservirea țării unor interese străine, instigarea populației la violență și război civil. Mai greu ați realizat că baza complexului infracțional continuat era protejarea criminalilor comuniști (contra justiției și în vederea îmbogățirii frauduloase). V-am atras atenția asupra importanței conexării infracțiunilor feseniste prin acest miez comun. Judecarea criminalilor comuniști, sau măcar îndepărtarea lor de la putere, sau măcar informarea populației privind trecutul lor - era cerută de cei care au făcut mitingurile din 1990. Evitarea eliberării reale a țării a fost obiectivul pentru care FSN ne-a hăituit , cu ajutorul populației înșelate.
       Am inițiat dosarul P35/2006, la începutul lunii august, cu scopul de a clădi postamentul necesar agregării temeinice a "decembriadei" , "mineriadei" și celorlalte componente ale feseniadei filocomuniste. Doream să reacționez astfel și față de tentativa de confiscare a cauzei anticomuniste de către forțele aflate în spatele lanțului Ilieșiu-Tismăneanu-Băsescu, farsă pentru denunțarea căreia publicasem un Apel (http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm) semnat de cele mai autorizate voci ale anticomunismului autentic. în plîngerile tipizate depuse la parchet de cei care mi-au sprijinit inițiativa (http://www.procesulcomunismului.com/plingere_parchet.htm) erau clar separate două capete de cerere:1. Crimele imprescriptibile și de neprescris comise înainte de 1989 2. Favorizarea și tăinuirea lor prin uzurpare de putere și represiune, după 1989. Am urmărit probarea capătului 1, în primul rînd pentru ca pe această bază să putem incrimina liderii FSN pentru capătul 2. De aceea, așa cum v-am spus la ultima noastră întîlnire, nu mă poate mulțumi/satisface perspectiva ca, peste niște ani, cînd nici un vinovat și nici o victimă a represiunii nu va mai fi în viață, să obținem și noi dreptul de a condamna comunismul pre-89.
       Pentru procesul celor care au distrus România pentru a împiedica procesul comunismului am luptat eu, convins că aceasta e calea regală pentru împlinirea muncii dvs. De altfel, așa cum am arătat în plîngerea mea din dosarul P35 și în declarația din mai 2006, confirmată de martorii consultați de procurorii trimiși de dv la Piatra Neamț (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=1&year=2006&month=5.htm ) , eu am fost victima fenomenului 2, al împiedicării justiției, tentativa de linșaj din 16 decembrie 1990 fiind datorată faptului că lansasem, ca lider al FDAR Neamț, în octombrie 1990, un apel pentru judecarea crimelor comunismului, în urma cercetărilor de la Dealul Marului (http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/dmaruluiviitorul11oct90.asp.htm). De aceea v-am cerut să redeschideți cercetarea genocidului revelat de descoperirile din 1990, închisă printr-un NUP ilegal în 1994 de procuratura militară Băcau, așa cum ați putut constata din analiza dosarului. în același timp, exemplul meu dovedea conexiunea între cele trei fenomene infracționale, motiv pentru care ați plasat cazul Piatra Neamț și în dosarul P35/2006 ("genocidul tăinuit") și în P75/1997 ("feseniada cu mineriade").
       Am muncit uriaș pentru a vă sprijini (și am antrenat în acest efort și pe alții) . Cum doream inculparea "formatorilor de opinie" și stăpînilor lor, v-am depus un jurnal istoric care semnala ce s-a spus în 1990 la TVR și la radio ( http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/cdandara/agende/default.asp.htm) și o bogată colecție de articole expresive din presa timpului (de genul celor afișate, ca exemplu de corp delict pentru infracțiunea de instigare mediatică, la http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/cdandara/ziare/default.asp.htm). Mama mea (Livia Dandara) a muncit intens pentru a vă pune la dispoziție sinteze de presă și televiziune, pe care le-ați folosit în pregătirea întîmpinărilor, confruntărilor și rechizitoriului. Eu am extras din presa timpului nenumărate informații utile și piste de cercetare pe care vi le-am pus la dispoziție. Acest costisitor (pentru mine) voluntariat s-a desfășurat în timp ce roiuri de "activiști civici" se exhibau emițind incontinent comunicate care cereau celeritate, sau vă dădeau tîrcoale cu intermitență, în căutarea unor informații pentru lucrări personale (inclusiv dintre cele furnizate de mine), a unor ocazii de ghișeft cultural sau de capitalizare civică.
       Am încercat să provoc reorientarea agitației civice teatrale spre implicare eficace, în sprijinul proceselor si anchetelor penale. De aceea am participat, pe 21 martie 2007, la reuniunea organizata de Alianța Civică pe tema "Comunismul condamnat, ce urmeaza?" Am pledat atunci pentru constituirea unor echipe de cercetare voluntară, care să stabilească strategii de operaționalizare a obiectivului condamnării comunismului și să alcătuiască probatorii solide în sprijinul anchetelor și proceselor. Sperînd că unii emanați ai anticomunismului, forțați să-și plătescă imaginea publică, vor sprijini puținii angajați în lupta cu justiția, l-am îndemnat pe Doru Mărieș să ceară și sprijinul "personalităților" care monopolizau reduta opoziției intelectuale, din 1990. Poate că și de asta s-a ajuns la actuala lui capturare, în plasa neo-anticomuniștilor care căută suport de emanație (gen Băsescu sau Tismăneanu) - întinsă de Sorin Ilieșiu. Poate că am greșit și la 19 decembrie 2006, în dialogul TVR mediat de domnul Turturică, reproșînd lui Tismăneanu că oprește comunismul la 1989. Iată că acum și-a întins "emanația prin Mărieș" - pînă în iunie 1990 și se pare că vă va prinde și pe dvs. în plasă.
       Contrapunerea dintre mine și protipendada civică a devenit evidentă cu ocazia întîlnirii de pe 2 Mai 2007 dintre procurorul general Laura Codruta Kovesi și cîțiva "reprezentanți ai societății civile", interesați de avansul anchetelor (conduse de dvs). Cu această ocazie, mi-am expus punctul de vedere privind slăbiciunea mijloacelor alocate de Justitie și necesitatea sprijinirii efective a anchetei de către societatea civilă, depunînd procurorului general și un memoriu-analiză, (http://www.piatauniversitatii.com/news/default_editoriale.asp-year=2007&month=5.htm ) - la care nu am primit nici un răspuns. Ați asistat la acel dialog cu calmul dvs. nelimitat, care provine din înțelepciune sau placiditate. Mă așteptam să faceți cunoscută contribuția mea consistentă celor prezenți, care mă întrebaseră de ce particip și eu la discuție, să semnalați cei doi ani pe care îi dedicasem sprijinirii anchetei. încît să iasă în evidență fariseismul celor care se excitaseră brusc civic, pentru a pleda găunos pentru o imposibilă celeritate. Ca să nu mai vorbim de activitatea/atitudinea pe care o avuseseră în 1990 inși ca Ion Caramitru, ce nu legitima de loc pretenția lor actuală de a reprezenta victimele FSN-ului. Cum mi-ar putea înțelege plîngerea un colaboraționist post-comunist, care a validat Contrarevoluția și pseudo-alegerile din 20 Mai, pe mine - un contestatar intransigent, reprimat și exilat - pentru că m-am opus Tranziției Criminale, dacă nici Mărieș nu declară clar că a rămas în Piață pentru că nu recunoștea legitimitatea puterii?
       Grav este că, nici cu acea ocazie, dvs. nu v-ați declarat depășit de misiunea asumată, avînd în vedere mijloacele inadecvate de care dispuneați. Cîțiva procurori se străduiau să construiască probatorii imbatabile pentru fiecare dintre cele zece mii de crime din decembrie, dintre cele zece mii de crime din iunie, dintre zecile de mii de infracțiuni feseniste din 1990 și sutele de mii de crime ale comunismului - alcătuind din ele un sistem coerent (pentru a le subsuma unor infracțiuni complexe, imprescriptibile sau continuate) și în acelați timp, segmentabil în dosare rezolvabile cu celeritate . Nu ați confirmat, dar nici infirmat analiza mea, care demonstra că v-ar trebui resurse de mii de ori mai mari, pentru a duce la bun sfărșit sarcina la care păreați înhămat. Nici azi nu credeți că ați greșit păstrînd dicreție asupra adevăratei stări a anchetei, tăcere care a făcut jocul celor care v-au creat condiții pentru a nu reuși? Și azi mai credeți că se poate cîștiga în ritm de melc o cursă cu obstacole, pe care adversarul, mult mai bine dotat, motivat și plasat, le ridică rapid în calea neputincioșilor săi urmăritori?
       Mulți m-au sfătuit să nu vă acord încredere, susținînd că nu faceți decît să trageți de timp, simulînd interes justițiar, așteptînd ca partida să se termine înainte de a se ajunge la un deznodămînt care să vă creeze dușmani periculoși. Am trecut peste argumentele lor speculative, cum ar fi acela că nu aveți cum să vă bateți cu o structură căreia îi aparțineți și care v-a folosit copios, începînd din 25 decembrie 1989. Am protestat pentru necolegialitatea cu care domnul Popov, pe care l-am consultat în legătură cu dosarul P35/2006 (împreună cu domnii Jijie, Caraza și Ionițoiu) v-a prezentat ca pe principalul gropar al anchetelor! Am respins modul incorect, bazat chiar pe falsuri, în care gruparea lui Viorel Ene (avînd în spate pe Liviu Petrina și Jean Varlam), vă defăima și sabota. Am încercat să mă opun manevrelor prin care Ene încerca să vă smulgă din mînă dosarele, în clipa în care v-ați apropiat de inculparea lui Iliescu, Kuki Borislavski, etc. (dar aș vrea să-mi explicați de ce, de pe aceea listă lipsea Petre Roman și mulți alții, inclusiv cei reclamați de mine?). V-am admirat calmul, în clipa în care asasinul plătit al securității, deținutul Clită, v-a transmis direct din penitenciar, prin OTV, amenițări cu moartea, dvs. și lui Miron Cozma (care în acea zi se hotărîse să depună contra lui Ion Iliescu, în urma confruntării cu Gelu Voican, la care procurorul Saserman ne-a invitat să participăm). Am putut observa și reacția "banaliștilor politici" care se agitau anti-Cozma de cîte ori creștea pericolul ca acesta să îl loveasă pe Iliescu, ca să-și scurteze puțin detenția.
       Dar creditul pe care vi l-am acordat, mai ales în situații în care știam că aveți dreptate (sau că sînteți nedreptățit) nu era un cec în alb. România produsă de comunifesenism nu permite încrederea oarbă în nimeni. Deși nu am dovezi că ați fi altcineva decît păreți, nu aș putea garanta absolut buna dvs. credință. Probabil și dvs. păstrați rezerve privind intențiile acestui canadian suspect, cu o față de cercetător meticulos și alta de revoluționar/justițiar radical, care s-a agățat ca un scai de dvs., de cinci ani. Aștept orice cerere de clarificare. în astfel de situații, pentru a nu ne înfunda în bîrfe dezbinatoare și bănuieli paralizante despre subterane ipotetice, trebuie să ne bazăm pe faptele de la suprafață ale fiecăruia. Vă voi spune care sînt (in)acțiunile dvs. care mi-au stîrnit mie, ca martor, semne de întrebare, pentru a vă da posibilitatea să risipiți eventualele neînțelegeri. Pentru a apăra respectul reciproc (și poate colaborarea) dintre noi aș vrea să mă asigur că nereușitele dvs. (sau ceea ce eu consider ratări) au fost rezultatul sabotării de către sistem, sau măcar al unor nepuținte acceptabile - și nu al relei credințe sau a incompeteței/ indolenței.
       Un semn de întrebare (pe care vi l-am semnalat direct, într-o discuție la care au mai participat Doru Mărieș și Antonie Popescu) vine de la reacția dvs. din 2007, față de decizia Curții Constituționale de a cere rezolvarea civilă a oricărei cauze în care există și civili (bazată pe o decizie CEDO, relativă la un furt de benzină, care amesteca civili și militari) . Această prevedere mai veche a legii, agitată de obedienta C.C. (pro PCR) cu scopul de a vi se smulge dosarele ajunse în pragul inculpării, viza judecarea și nu anchetarea cauzelor. Nimic nu impunea absolut interpretarea că, o anchetă în curs, de asemenea importanță, care a durat (cu intermitențe) zece ani, trebuie reluată de la zero de procuratura civilă. în dosarele feseniadei nu era vorba de altfel de "civili" ci de conducătorii statului român, care comandaseră ordinele criminale aplicate de militari și de "mineri" (care se puteau și ei dovedi agenți profesionișți, camuflați în salopetele comandate la Salcia). Așa cum și dvs. ați punctat, pînă la finalizarea cercetării prin inculpare, civilia vinovaților nu putea fi prezumată. Iar victimele civile (cu excepția sabotorului Ene) nu au cerut niciodată să li se închidă justiția în nas, cu alibiuri formale. Un proces politic de asemenea anvergură, în care esența este uzurparea instituțiilor statului , inclusiv de către "oamenii legii", se poate judeca firesc la tribunale militare. Și chiar trimis spre un tribunal civil, probatoriul uriaș pus la punct de procuratura militară își putea împlini funcția justițiară, mult mai bine decît prin sufocarea anchetei cu NUP, de către procuratura civilă care s-a făcut că nu înțelege nimic din dosar.
       De ce ați cedat acestei presiuni și ați semnat deciziile de disjungere și apoi de strămutare, validînd pretinsul conflict de competență? De ce nu ați impus condiția ca ancheta să ramînă în sarcina dvs, renunțînd temporar la gradele militare? De ce ați încercat o manevră atît de stîngace ca disjungerea părții militare și civile, a unui dosar evident unitar? Chiar sperați ca dovezile incriminante pentru civilii care au comandat represiunea, strecurate în dosarul militar (care a rămas un timp la dvs) să îi oblige pe procurorii civili să-și inculpe stăpînii? Nu bănuiați că trimiteți acele dosare spre fabrica de NUP? Cînd ați văzut că nimeni nu lucrează la dosarele trase pe dreapta, în timp ce dvs erați acuzat că ați tergiversat/sabotat/compromis ancheta - de ce nu v-ați dat demisia în semn de protest? De ce ați lăsat dosarul deschis de mine (P35/2006), care putea constitui baza incriminării coerente a FSN, în mîinile procurorului Levanovici, care l-a trimis spre procuratura civilă, pe motiv că agenții represivi ai puterii comuniste s-au "civilat"… prin ieșirea la pensie? De ce, atunci cînd procurorii tineri delegați un timp de dvs să culeagă mărturiile deținuților politici reclamanți, au început să fie hăituiți (în momentul în care au încercat să intre, fără succes, în arhivele instituțiilor-călău) ați acceptat întreruperea cercetării, fără explicații? De ce, dîndu-mi dreptate în atîtea discuții, nu v-ați ocupat totuși de capetele speciale din plîngerile mele (vinovăția mediei și a SRI pentru instigarea din 1990, tăinurirea infractorilor comuniști de către regimul FSN) ? De ce ne-ați pus pe noi, cei implicați ca reclamanți în anchetă, să ne zbatem pentru ca documentele de importanță istorică acoperite cu NUP să nu fie distruse de procuratură, în baza regulamentului intern - în loc să duceți această luptă din interior? De ce l-ați lăsat pe Mărieș să își pună viața în pericol pentru a recupera niște dosare pe care nu ați reușit să le finalizați în timp util? De ce nu m-ați susținut atunci cînd am cerut insistent lui Mărieș să evite confiscarea cauzei sale de către indivizi de genul Ilieșiu/Tismăneanu, deși știați că aceștia lucrează împreună cu Băsescu la înmormîntarea judecării reale a comunismului în noianul vorbelor goale semănate perfid prin istorie? De ce credeați, încă în toamna anului trecut, că veți relua munca la dosare, știind ce relații de șantaj reciproc leagă taberele concurente care pradă România? Redeschiderea anchetei în 2005 să nu fi fost decît o mișcare de ameliorare a poziției grupului mafiot Băsescu, în raport cu rețelele Iliescu, Roman, etc.? Cum comentați posibilitatea ca să fi alocat și eu cinci ani investigării participative la o farsă (ceea ce se numește metodologic "recherche-action"…)
       V-am prevenit de curînd că vă voi scrie o scrisoare foarte deschisă, provocîndu-vă la clarificări la care cred că am dreptul, după ce v-am oferit cît sprijin am putut. Sper ca acest val de întrebări să nu vă producă iritare sau crispare, ci să vă dea posibilitatea să vă explicați fin, ajutînd analiștii să înțeleagă ce s-a întîmplat cu anchetele de care ați răspuns și în general cu justiția de tranziție. Intenționez să-mi folosesc experiența pentru a clădi un rechizitoriu minuțios al injustiției judiciare (demarat prin eseul "Reabilitarea legalitatii: de la combaterea prescrierii la condamnarea uzurparii justitiei" - http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=7&year=2009&month=12.htm ) în schimb, nu cred că voi continua donquijotic epopeea judiciară, în instanțele românești sau internaționale, cu speranța că s-ar face dreptate la timp - așa cum m-ați sfătuit. Nu-mi mai pot permite explorarea acestui drum înfundat. Se pare că ați trecut dvs. acum în postura de cercetător voluntar (pentru IICC), acoperit însă de o pensie pe care eu nu o voi avea (printre altele și datorită acestor cinci ani de cercetare masochistă). Vă las satisfacția de a-i vedea în sfîșit condamnați simbolic pe Gheorghiu Dej și Ana Pauker, dar nu și pe cei care i-au plătit lui Apostol serviciile pînă de curînd… Sau de a denunța abuzurile judiciare, după împlinirea termenelor de prescripție. Sau de a umple cartea de istorie și muzeul de la Sighet cu pagini nemuritoare despre muritorii perdanți. Sau de a lupta pentru dreptate, alături de Băsescu, Tismăneanu, Ilieșiu, Mărieș, etc., susținuți de corul civic de gardă. Eu mă voi retrage probabil din joc, după ce voi reacționa față de răspunsul procuraturii la ultima mea plîngere, pe care v-am adus-o deja la cunoștință, făcută pentru modul în care mi-au fost tratate demersurile, într-o anchetă de care ați răspuns și dvs. (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2010&month=8.htm )
       Sperînd că voi avea în dvs., și după această scrisoare, dacă nu un coleg în cercetarea civică a cercetării penale, măcar un martor pentru ce am făcut în acești ani din viața mea,
       Al dvs.
       Ioan Roșca, 20 septembrie 2010

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 14

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.42 Seconds