Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Pentru o istorie politica a literaturii romane. Proiect

Pentru o istorie politică a literaturii române. Proiect
Revista Asymetria.org

Stimați colegi,

La sfârșitul anului 2005, Ștefan Borbély, împreună cu Mircea Anghelescu, Dan C. Mihăilescu și Ioana Both, au lansat proiectul unui grup de studiu dedicat realizării unei istorii politice a literaturii române integrale, nu doar a celei de după 1945. Am republicat textul-pilot scris de Ștefan Borbély în Asymetria, el apărând într-o primă instanță în nr. 299/15 Decembrie 2005 al revistei Observator Cultural, unde poate fi citit și azi prin consultarea arhivei. Pentru reluarea din Asymetria, vezi linkul de mai jos, pe care vă rog să-l consultați.

http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=categories&op=newindex&catid=17

Din păcate, proiectul s-a împotmolit atunci din lipsă de combatanți și colaboratori. Inițiatorul lui avusese în vedere în mod insistent o abordare complexă, analitică și documentată a dimensiunii politice a întregii literaturi române (afilierile politice ale scriitorilor, participarea lor la viața publică angajată, programe, grupări, reviste, disocieri și polemici), două fiind principalele piedici pe care el le-a întâmpinat, ele ducând, în cele din urmă, la abandonarea inițiativei.

Prima și cea mai virulentă piedică s-a concretizat în suspiciunea, reiterată în presă, că, prin focalizarea pe metodologia politică și ideologică de abordare a fenomenului literar, se are în vedere o subminare a criteriului estetic, deși textul-pilot afirmase răspicat că o asemenea deplasare de accent axiologic nu este avută în vedere.

A doua opreliște a fost de ordin circumstanțial: întrucât literații noștri erau încă fermecați de atrăgătoarea mistică anticeaușistă a „rezistenței prin cultură”, numeroși potențiali participanți și-ar fi dorit ca volumul proiectat să se limiteze la cultura română de după 1945, mai cunoscută și mai ușor de documentat. Apăruseră deja și tematizările alternative, cum a fost aceea a „geografiilor literare”, susținută de către Mircea Anghelescu și de Cornel Ungureanu.

Miezul cercetării ar trebui să fie acela de a radiografia, istoric și mentalitar, cu un foarte scrupulos aparat științific și documentar, întreaga diacronie politică a literaturii române, inclusiv acele aspecte pe care, din varii motive, istoricii noștri literari sunt predispuși să le ignore. Aspectele raportului dintre literatură, în senul cel mai larg, și politic sau politică nu pot fi despărțite de aspectele sociale și etnice: originea socială, ascensiunea socială, adaptarea, participarea la organizarea de breaslă, inadaptarea, autonomia sau dependența materială, etnia, colaboraționismul.
De la distanța geografică la care mă aflu, nu pot vedea toate eventualele încercări de a stimula o astfel de linie de cercetare, deși proiectul editorial al lui Aurel Sasu din 2016, intitulat Politică și cultură. Antologie, finalizat împreună cu Liliana Burlacu și Doru George Burlacu, e foarte consistent lucrată, selecția de texte de aici oferindu-se ca bază de pornire pentru dezvoltări ulterioare.

Mă limitez deci să invit la colaborare, în paginile revistei ASYMETRIA. ORG. pe toți acei colegi care s-au arătat interesați de abordări transversale, unii dintre ei, cum sunt Cornel Ungureanu, Adrian Dinu Rachieru sau Ion Simuț, Magda Ursache, elaborând deja lucrări secante cu proiectul unei istorii politice a literaturii române.
Inițiatorul proiectului din 2005, criticul Ștefan Borbély, s-a arătat doritor să reia ideea. Marian Popa, din Germania sa depărtată, și-a făcut deja datoria cu Istoria literaturii române de azi pe mâine, dar sunt convins că mai sunt detalii pe care ar fi dispus să le abordeze. Dacă aș ști de unde să o iau, Ana Selejan s-ar afla, desigur, alături de noi. Lui Sorin Antohi și Ioanei Macrea-Toma proiectul le-ar veni ca o mănușă – ce ar fi să intre și ei în joc?
Printre mai tinerii cercetători, mă adresez Lilianei Corobca, lui Alex Goldiș, lui Liviu Malița și lui Radu Vancu. Aștept sugestii din partea primilor invitați, despre care presupun că au o imagine mai precisă despre eventualii comilitoni.
Accesul la arhivele recente este relativ deschis, deși ele sunt lacunare. Corespondența și unele jurnale au fost editate. Articolele din presa neliterară sau literară sunt mai ușor accesibile acum, grație existenței unui efort de digitizare amplu, prin marile noastre biblioteci sau prin baza de date Arcanum. Din păcate, arhivele Uniunii Scriitorilor sunt inaccesibile, distruse sau, așa cum se zvonește, ascunse, ca să nu iasă la iveală turpitudini diverse. O sursă inestimabilă de informații și documente se află în bibliotecile personale ale scriitorilor, neexistând nici până azi o reglementare precisă privind destinul lor postum; prin urmare, arhive de o copleșitoare importanță ajung în depozite inaccesibile, alese la întâmplare, sau sunt pur și simplu aruncate de către acei moștenitoricare nu știu ce să facă cu ele. Arhivele editurilor ar putea fi accesibile. În Franța există o instituție specializată, IMEC, care le recuperează și le gestionează pentru a permite cercetarea.
Sunt convins și eu că cercetarea nu se poate limita la perioada postbelică, deși dominația politicului asupra literaturii a marcat, după 1945, un nivel niciodată atins înainte.
Un efort comparativ ar fi absolut necesar, dacă am găsi specialiști, români sau străini, în literaturile vecine, ale vecinătăților externe și interne: albaneză, bulgară, cehă, croată, evreiască, germană, cu variantele ei dialectale, maghiară, poloneză, sârbă, slovacă, ucraineană etc.

Cu salutări colegiale și prietenești, Dan Culcer

romaniapresse@gmail.com

P.-S. Cer scuze pentru omisiuni involuntare. Aștept sugestiile Dvs. de metodologie, de tematică, de plan, de colaboratori, sub formă de comentarii sau asumarea analitică a unor teme și domenii. Am consultat și Chat GPT în vederea unui plan de lucru posibil. Mi se pare schematic, la primul nivel de abordare. Dar, ca în toate cazurile de utilizarea a sistemului de Chat, există nivele diferite, nivele succesive care pot fi solicitate, activate. Pentru câteva din paragrafele sale, îl reproduc aici ca atare:

Plan de cercetare pentru o istorie politică a literaturii române

I. Fundament teoretic
Definire
Istoria politică a literaturii se ocupă cu investigarea relațiilor dintre autori, producția literară și puterea politică, atât la nivel instituțional (partide, regimuri, cenzură), cât și la nivel de practici sociale (autocenzură, strategii de rezistență).
Literatura nu este doar produs estetic, ci actor și victimă politică.
Repere teoretice
Pierre Bourdieu – Regulile artei (câmpul literar).
Michel Foucault – Ordinea discursului (raport discurs – putere).
Raymond Williams, Terry Eagleton – cultura ca ideologie.
Pascale Casanova – literatură și geopolitică.

II. Metodologie
Metode de lucru
Istorie politică, culturală și intelectuală.
Sociologie literară (dinamicile câmpului literar).
Analiză de discurs (retorica politică și ideologică).
Microistorie (dosare CNSAS, cazuri de reviste, scriitori, opere).

Etape
Cartografierea momentelor de interferență dintre literatură și politică.
Explorare de arhive: CNSAS, arhive de presă, arhive personale, documente oficiale.
Comparare cu alte literaturi central- și est-europene.
Sinteză: panoramă și capitole tematice.

III. Domenii tematice
Secolele XVII – XIX
Cronicari și legitimarea politică prin text.
Literatura pașoptistă și construcția națională.
Ideologii culturale și politice: Titu Maiorescu, Mihai Eminescu
Ideologii culturale și politice ruraliste: sămănătorismul și poporanismul.
Reviste și grupări ideologice: Convorbri literare, Viața Românească

Interbelicul
Reviste și grupări ideologice: Gândirea, Criterion, Contimporanul etc.
Literatura și extremele politice (dreapta, stânga).
Angajamentul scriitorilor: Octavian Goga, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi etc.

Postbelicul (1945 –1989)
Literatura realist-socialistă și aparatul propagandistic.
Angajamentul scriitorilor antebelici: Mihail Sadoveanu, Ion Marin Sadoveanu, Gala Galaction, Camil Petrescu, G. Călinescu, Felix Aderca, Tudor Arghezi, Sașa Pană etc.
Apariția și angajamentul noilor scriitori: A. E. Baconsky, Petru Dumitriu, V. Em. Galan, Marin Preda, Geo Dumitrescu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Maria Banuș, Dan Deşliu sau Mihai Beniuc etc.
Critica literară militantă: Nicolae Moraru, M. Novicov, Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Vitner, S. Damian etc.
Cenzura ca instituție – Dan Culcer documentează arhivele, mecanismele și strategiile de rezistență (inventarea de autori fictivi, literatura SF, eseul subversiv).
Literatura de „sertar” și exilul. Comparații: Versiuni ne/cenzurate.
Compromis vs. disidență: Paul Goma, Ana Blandiana, Ion D. Sîrbu.

Post-1989
Literatura tranziției, rescrierea canonului, reevaluarea disidenței.
Accesul la arhive și „procesul comunismului cultural”.
Globalizare, integrare europeană, politicile culturale actuale.

IV. Limitări și provocări
Accesul la arhive: incomplet, mai ales la Uniunea Scriitorilor.
Subiectivism critic: riscul ca analiza să fie contaminată politic.
Echilibrul metodologic: între estetic și politic.
Dificultăți de utilizare a surselor: volumul lui Culcer, de pildă, are un format enciclopedic, dificil de parcurs cap-coadă, dar indispensabil pentru cercetare punctuală.

V. Surse
Arhive: CNSAS, reviste literare și politice, arhive personale.
Documente oficiale: PCR, secțiile de propagandă, de cadre, ministere, comisii culturale.
Mărturii de scriitori: jurnale, interviuri, corespondențe.
Studii de caz: experiențe redacționale (ex. Culcer la Vatra).

VI. Bibliografie orientativă

Românească
Liliana Corobca – Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România.
Dan Culcer – Cenzură și ideologie în comunismul real (vol. I – II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, cca 1745 p.). lucrare bazată pe arhive și experiență directă, de interes pentru cercetarea cenzurii postbelice în România.
Marian Popa – Istoria literaturii române de azi pe mâine.
Eugen Negrici – Literatura română sub comunism.
Ana Selejan – cercetări privind literatura postbelică.
Ion Simuț – Literaturile române postbelice.
Liviu Malița – Cenzura pe înțelesul cenzuraților, Literatura eretică. Texte cenzurate politic între 1949 și 1977.
Adrian Dinu Rachieru – Politică și Canon Literar, Editura Eikon, Bucureşti, 2021 și alte studii despre literatură și ideologie.
Aurel Sasu (coord.) : Politică și cultură. Antologie. Realizată în colaborare cu Liliana Burlacu și Doru George Burlacu

Străină
Pierre Bourdieu – Regulile artei.
Raymond Williams – Culture and Society.
Terry Eagleton – The Function of Criticism.
Michel Foucault – Ordinea discursului.
Pascale Casanova – La République mondiale des lettres.
Franco Moretti – analize de literatură mondială.

VII. Direcții comparative

Modele de cercetare în Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, fosta Iugoslavie.
Literatura minorităților din România (maghiari, germani, evrei, ucraineni).
Exilul literar est-european.