Dan Culcer. Cenzura si ideologie în comunismul real
Date: Saturday, November 11 @ 19:04:35 CET
Topic: Distribuitor de afise


P { margin-bottom: 0.21cm; }A:link { }Comunicat de presă La Editura Argonaut din Cluj-Napoca a apărut cartea criticului literar Dan Culcer, Cenzura în comunismul real, 2 volume, 1735 de pagini, Cluj-Napoca, 2017. Se poate achiziționa prin librării sau prin editură. Preț 122 RON


Autorul, Dan Culcer, este critic literar și ziarist. Născut la Sulina la 15 iunie 1941, din părinți ardeleni în refugiu, după cedarea nord-vestului Ardealului prin Diktatul de la Viena. Studii de filologie, specialitatea limbă și literatură română, între 1958 și 1963, la Cluj. După licență este repartizat la Târgu Mureș, unde începe o carieră universitară și de cercetare. Este unul din fondatorii seriei a II-a revistei Vatra. Participă la conceperea, conducerea și realizarea revistei Vatra între mai  1971 și octombrie 1987. Publică două volume de literatură, Un loc geometric, Utopia (volum de poeme în română și maghiară, tradus de Cseke Gábor), două volume de critică literară sociologică, Citind și trăind literatura, Serii și grupuri, traduce din maghiară și franceză. În 1986 soția părăsește România. În 1987 Dan Culcer primește viza de emigrare pentru reîntregirea familiei. Domiciliază în Franța din octombrie 1987. Azilant politic, primește cetățenia franceză în 1992. În Franța lucrează ca secretar de redacție și grafician în presa sindicală, până la pensie. Realizează reviste, cărți și afișe. În mai  2000 fondează Asymetria, o revistă online de cultură, critică și imaginație (http://www.asymetria.org). Ca ziarist, fondează în 1990, cu un grup de exilați din Franța, Asociația Ziariștilor Români-Vest. Colaborează, după 1990, la România liberă, Vatra, Tribuna, Familia, Euphorion, Discobolul, Origini (SUA), Confesiuni, Acolada, la revista de poezie Galatheea (Germania) etc. Scrie articole și reportaje despre România de după Zaveră. Participă la dezbateri politice despre România în paginile revistei Dialog din Germania, acordă interviuri unor reviste și unor canale de televiziune din România. După pensionare lucrează în arhivele din România, cercetând patru teme  : relațiile scriitorilor cu puterea comunistă, cu Securitate și Partidul  ; ideologia cenzurii, raporturile Statului român cu minoritarii maghiari, contextul istoric și ideologic al publicisticii lui Eminescu, după Congresul de la Berlin (1878). Obține în 2013 un doctorat în litere la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș, cu o teză despre cenzură, coordonată de prof. univ. dr. Cornel Moraru, teză care se află la baza lucrării Cenzură și ideologie în comunismul real. Donează arhiva și biblioteca personală Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. Cartea Cenzură și ideologie în comunismul real, prezintă și analizează documente de arhivă privitoare la activitate cenzurii în România, de la instalarea regimului colonial comunist până după desființarea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, în 1977, comentate din perspectiva experienței de redactor sub «  ghilotina  » cenzurii și auto-cenzurii la revista „Vatra”. În cele două volume cu peste 1  700 de pagini format A4, pe fondul unei reconstituiri de epocă, sunt prezentați autori și opere cenzurate, se pun în evidență metodele și tacticile folosite de autori și redactori pentru a depăși sau ocoli interdicția, cazuri de complicitate dintre autori și cenzori, delațiunile unor scriitori, colaboratori ai Securității, care au permis cunoașterea opiniilor autorilor supravegheați. Este istoria unui conflict fără limite, între creatori și supraveghetori, în cadrul războiului civil perpetuu, incendiu reaprins al trup-sufletelor supraviețuitoare în coloniile Imperiului sovietic. O parte din istoria unei societăți carcerale al cărui ideal este transparența totalitară, ca în modelul de pușcărie al lui Jeremy Bentham din secolul al XIX-lea, cu care se ilustrează volumul. Sau în distopia fostului comunist George Orwell, romanul 1984. Paznicul este în centru și supravegheații se află la periferia cercului, în lumina care le străpunge mințile și corpurile devenite străvezii. Un model societal reluat, difuzat și impus, sub forma corectitudinii politice, prin rețelele sociale de tip facebook, instrumente ale globalizării post-traumatice a Restaurației din 1989. Oare mai există scăpare  ? (Argonaut)





This article comes from Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

The URL for this story is:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=1430